Iulia Nazaria: Conform calculelor estimative, într-o grădiniță din Chișinău, colectările anuale în bani cash constituie între 2 și 3 milioane de lei!
Aproximativ un an în urmă, problema crenvurștilor în meniul copiilor de la grădinițe luase cu asalt rețelele de socializare, iar mai apoi și presa. După aceasta, problema alimentației în grădinițe a devenit aproape subiectul principal în mass-media, iar autoritățile au început oarecum să reacționeze la cererile părinților. Puțini știu însă că cele care au tras un semnal de alarmă au fost câteva mămici, care au creat un grup pe o rețea de socializare și s-au numit „Grupul părinților solidari”. După ce inițiatoarele acestui grup au bătut la toate ușile ca să fie auzite, crenvurștii au fost eliminați, iar aceasta a fost o primă victorie a grupului. Ce a stat la baza creării unui astfel de grup, care sunt planurile și ce vor să obțină membrii lui, ne-a povestit una din fondatoarele „Grupul părinților solidari”, Iulia Nazaria.
Care au fost motivele ce v-au făcut să inițiați un astfel de grup?
Motivul care stă la baza creării grupului este unirea și solidarizarea părinților. Deși nu se discută pe larg în presă, sistemul educațional din Republica Moldova nu este nici pe departe unul performant. Situația reală din acest domeniu este mai mult decât gravă, o parte dintre pedagogi încalcă sistematic Codul de etică profesională, Codul educației, ordinele și dispozițiile Ministerului Educaţiei, iar o altă parte dintre pedagogi tolerează sau chiar promovează astfel de comportamente greșite.
Se simțea necesitatea creării unei comunități de părinți, care au curajul să vorbească deschis despre problemele actuale cu care se confruntă sistemul educațional, precum: finanțarea insuficientă, corupția și taxele ilegale, alimentația proastă etc.
Astfel, prin intermediul grupului nostru, părinții se pot uni și pot vorbi deschis despre problemele cu care se confruntă în instituțiile de învățământ, pot primi susținerea și informația necesară. Respectiv, prin intermediul grupului nostru, părinții declară ilegalitățile din școli și grădinițe, astfel sensibilizând opinia publică, societatea, dar și autoritățile, despre situația reală din instituțiile de învățământ.
Care au fost primele problemele depistate de voi și cum ați luptat cu ele? S-a schimbat ceva între timp?
Problema principală constă în faptul că statul nu investește suficient în educație, se urmărește ca societatea să fie mai ușor de manipulat, dar aceasta este părerea mea strict personală.
Începând cu procedura de înscriere la grădiniță, marea majoritate a părinților se confruntă cu problema taxelor ilegale. Apoi urmează problema alimentației insuficiente și necalitative.
În ceea ce privește problema taxelor ilegale, pentru majoritatea părinților care au copii la școală sau grădiniță, în special în Chișinău, a devenit o normalitate faptul că trebuie să dea bani în plic pentru: taxa de intrare, fondul lunar, taxa pentru reparație, salariul educatorului sau învățătorului, zile de naștere sau sărbători. Tot părinții sunt aceia care cumpără covoare, draperii, mobilier, rechizite și manuale, necesități igienice. A devenit o normalitate ca statul să nu aloce bani suficienți pentru educație și părintele să dea bani în plic ca să acopere aceste goluri.
Astfel, un copil într-o grădiniță publică din Chișinău te costă cât un student la contract la Universitate, ceea ce nu îmi pare normal într-un stat în care educația preuniversitară este declarată gratuită conform Constituției. O altă problemă este că acești bani colectați de la părinți sunt cheltuiți netransparent și nu este tolerat să pui multe întrebări despre modul în care au fost cheltuiţi banii. Copiii ai căror părinți refuză să achite aceste taxe ilegale sunt deseori discriminați, sunt multe cazuri concrete…
Cum luptăm? Luptăm prin discuții directe cu autoritățile, audiențe, scrisori deschise către oficiali, scriem petiții și plângeri, anunțăm presa despre cauzele mai grave care necesită mediatizare.
Care este cel mai mare succes al vostru ca grup?
Cel mai mare succes ca grup a fost legat de partea de alimentație: grupul nostru neformal de părinți a fost acela care a bătut alarma la autorități prin tot felul de petiții şi adresări publice despre faptul că alimentația copiilor din școli și grădinițe este insuficientă și de proastă calitate. Datorită insistenței Grupului Părinților Solidari, Ministerul Sănătății a elaborat Recomandările noi pentru un regim alimentar sănătos. Noile meniuri presupun o alimentație mai bogată în fructe și legume. Tot în meniurile noi au fost incluse două zile obligatorii pentru consumul de pește, produse din făină integrală și alimente dietetice pentru copiii cu afecțiuni digestive. Totodată, specialiștii au exclus din alimentație produsele din carne cu adaos de aditivi alimentari (unul din cele mai mari succese pentru noi!). Cu mare regret, la momentul actual, noile meniuri sunt puse în practică parțial și nu prea au ajuns în grădinițele din sate, unde situația cu alimentația copiilor rămâne a fi una gravă.
Un alt mare succes al grupului este faptul ca părinții au început să devină mai activi, au început să dea întrebări pe ce se cheltuiesc banii publici și banii colectați de la părinți. Am început să devenim o forță.
Cum reacționau autoritățile la primele voastre manifeste?
Nu pot să spun ca autoritățile au fost receptive și deschise spre colaborarea cu părinții. De exemplu, atunci când am depus petiția de interzicere a consumului de carne procesată în instituțiile de învățământ și am solicitat rezolvarea acestei probleme, am fost pasați de la un organ la altul și am bătut la foarte multe uși ale autorităților până a obține ceva. Ministerul Educației afirma ca se ocupă de partea de educație, iar partea de alimentație îl privește mai puțin, Direcția educație, tineret și sport spunea că a primit permisiunea de introducere a mezelurilor de la Centrul Municipal de Sănătate Publică, Centrul Municipal de Sănătate Publică ne redirecționa înapoi către direcție, deoarece reprezentanţii acesteia au solicitat introducerea mezelurilor și tot așa.
Cu părere de rău, în calitate de părinte pot să atest o lipsă de colaborare între instituțiile statului din domeniul educației și sănătății copiilor, iar problemele declarate de părinți sunt deseori negate de autorități.
Când ați cerut eliminarea crenvurștilor (fapt care s-a adeverit mai apoi) nu v-ați gândit că statul va încerca oarecum sa economisească din altă parte pe alimentație?
Un kilogram de crenvurști livrat în grădinițe costă în medie 83 de lei, așa că, de fapt, a fost vorba de economisire a unor bani în bugetul pentru alimentație, fără să mai amintim de faptul că consumul de mezeluri poate avea consecințe grave pentru sănătatea micuților, respectiv se vor diminua cheltuieli medicale de tratare a copiilor care ar fi avut de suferit în urma consumului acestui aliment nociv.
Ați ajuns la audienţă la şefa Direcţiei educație, tineret și sport, apoi chiar la o ședința a Primăriei, cum a fost? Ați simțit că sunteți auziți sau aveți multe căi de bătut încă?
Când am mers la audiență la doamna Tverdohleb cu problema alimentației, am afirmat din start că părinții doresc colaborare. Cu părere de rău, acest lucru nu ne-a prea reușit. Dialogul cu părinții a fost unul mai mult formal, iar conducerea DGETS-ului a negat în repetate rânduri cele declarate de părinți referitor la alimentația proastă din grădinițe.
Cum vezi tu rezolvarea problemei alimentației? Cât ar trebui să coste bonul pentru mâncare, astfel încât copilul să fie alimentat corect și sănătos?
În primul rând, trebuie aplicate în practică Recomandările și meniurile noi elaborate de Ministerul Sănătății în vara anului 2016, pentru ca acestea să nu rămână doar proiecte pe foaie. Cadrul legal creat este bun, dar la partea practică lucrurile stau mai prost din multiple cauze: lipsa de conformare a direcțiilor și conducerii grădinițelor, lipsa unei formule clare de finanțare, lipsa de utilaj pentru bucătarii.
O altă problemă importantă de rezolvat ar fi problema achizițiilor publice, aceste achiziții să fie corecte, transparente și să fie axate pe cel mai mic preț, dar şi pe cel mai bun raport preț-calitate.
Nu în ultimul rând trebuie rezolvată problema salarizării bucătarilor și a personalului auxiliar care activează în bucătarii, care au un salariu mizer, sub minimul de existență. Noi, părinții, chiar am înaintat recent o petiție în acest sens.
Salariul mediu al unui bucătar constituie 1.200 lei, iar al unui ajutor de bucătar – 1.100. Vă imaginați productivitatea și motivația acestor angajați?
Se vehiculează că grădinițele au devenit demult afaceri ale directorilor care le conduc, aceste afirmații au vreun temei?
Într-adevăr, există o informație neoficială precum că multe grădinițe din Chișinău au devenit afaceri personale ale directorilor aleși prin concurs pe linii de partid, iar banii acumulați ilegal de la părinți merg la finanțarea partidelor politice. Conform calculelor estimative, într-o grădiniță din Chișinău frecventată de peste 300 copii, ai căror părinţi achită taxe lunare de 400-500 lei, iar la înscriere – taxe de 1000-3000 lei, colectările anuale în bani cash constituie între 2 și 3 milioane lei. Banii colectați de la părinți sunt cheltuiți netransparent, acești bani sunt neimpozitați și nu se știe în buzunarul cui se duc.
Părinții de la noi sunt solidari?
În mare parte nu, mulți evită să vorbească deschis despre problemele cu care se confruntă și mai puțini sunt acei care doresc să schimbe starea de facto a lucrurilor.
Părinții se tem să nu le fie discriminați sau marginalizați copiii și, pe bună dreptate, aceasta frică este argumentată. Vorbesc și din experiența personală.
Credeți ca părinții sunt pregătiți pentru schimbările pe care le propuneți voi?
Încă nu toți, fiindcă pentru a schimba o mentalitate este necesar mult timp, mai ales în societatea moldovenească, cu tradiționalul cumetrism, salarii în plic, mulțumiri și parandărături.
Cred că fiecare dintre noi își dorește un viitor mai bun pentru copilul său, dar nu toți înțeleg că acest viitor nu poate fi construit pe taxe ilegale, netransparență în gestionarea banilor părinților, manipulare și victimizare din partea reprezentanților sistemului educațional. Este de menționat că ultimele două se întâlnesc la toate nivelurile – de la lucrătorii auxiliari din grădinițe și până la reprezentanții Ministerului.
Cum crezi, de ce vin atât de puțini părinți la protestele pe care le organizați?
Pentru că, în mare parte, suntem un popor indiferent și fricos. Pe parcursul ultimilor 20 de ani părinților li s-a infiltrat permanent idea că statul nimic nu dă și că fără banii părinților instituțiile nu ar exista. Astfel s-a creat concepția unei obligativități a părinților de a achita taxe, pe care mulți le cred oficiale. În ceea ce ține de alimentație, se așteaptă că cineva își va asuma toate acțiunile şi va soluționa problema fără a deranja restul părinților.
Tu sau copilul tău, sau poate ceilalți fondatori ai grupului au fost cumva intimidați, avertizați, amenințați poate, mai ales că voi luptați cu sistemul destul de activ?
Desigur, au fost intimidări, în special ale membrilor grupului de inițiativă al Părinților Solidari, dar și a mulţi părinți, care au scris în grup despre nereguli sau situații de colectări ilicite de bani în instituțiile frecventate de copii lor. Aceste presiuni și intimidări pornesc de la directoarele de instituții, care fie cheamă părintele la discuții tete-a-tete, după care urmează supărări și reproșuri din partea educatorilor și profesorilor, apogeul fiind agresiunea psihologică din partea întregului colectiv de părinți, inclusiv cu fraze de tipul: dacă nu vă place vă luați copilul și plecați în altă instituție. Au fost și cazuri cu cereri colective din partea părinților de a exmatricula copilul părintelui incomod din grupa sau clasa respectivă.
Ție personal nu ți-a fost frică să te implici în astfel de acțiuni?
Nu mi-a fost frică, atâta timp cât știu că îmi cer drepturile mele și nu fac nimic contrar legii. Tot ce fac este pentru binele copilului meu, precum și al altor copii.
Tu plătești fundația grupei, participi la alte colectări de bani în grupa în care merge băiatul tău?
Deja nu. Achit doar bonul pentru alimentație. Colectivul de părinți din grădinița mea cunoaşte poziția mea referitor la taxe și colectările ilicite de bani și nu mă deranjează cu astfel de întrebări.
Cum ești privită de ceilalți părinți? Ce argumente ți se aduc din moment de ce ești de cealaltă parte a baricadei?
Diferit. Sunt foarte mulți părinți care mă susțin și mă încurajează în tot ce fac, în special părinții din Grupul Părinților Solidari. Sunt părinți care consideră incorect faptul că lupt cu taxele ilegale și în așa mod denigrez imaginea educatorilor din grădinița noastră. Nu mă consider de cealaltă parte a baricadei, sunt solidară și înțelegătoare cu situația pedagogilor din Republica Moldova: și mama mea este profesoară în școală și are un salariu de 600 de lei. Mi-aș dori ca și pedagogii să lupte împreună cu părinții pentru niște condiții mai bune pentru copii, să facă presiuni asupra autorităților, să ceară salarii decente, dar să nu aștepte ajutoare de la părinți în plic.
Dacă un părinte a semnat un act prin care confirmă că va achita benevol fundația, dar între timp s-a răzgândit, ce trebuie să facă?
Conform legislației în vigoare, banii în instituțiile de învățământ pot fi colectați doar prin intermediul Asociațiilor de părinți înregistrate la Ministerul Justiției și aceste achitări au caracter benevol. Dacă un părinte s-a răzgândit, el poate în orice moment să depună cerere de ieșire din Asociația Obștească a părinților. Cu atât mai mult, nu există prevederi legale care ar obliga părinții să achite aceste taxe, chiar şi fiind membri ai asociației. Totul este benevol! Paradoxul este că, în marea majoritate a școlilor și grădinițelor, nu există asociații obștești, iar colectările se fac în bani cash, de către cadrele didactice sau, mai rar, de cineva dintre părinți. De exemplu, doar 20 % din grădinițele din Chișinău au asociații de părinți înregistrate oficial, dar colectările de fonduri se practică în absolut toate.
Condițiile, în majoritatea grădinițelor, lasă de dorit, iar ceea ce se face se face din banii părinților. Nu credeți că odată ce părinții vor înceta să achite acești bani despre care vorbiți, condițiile vor deveni și mai rele?
De fapt, doar o parte din banii părinților se cheltuiesc pentru îmbunătățirea condițiilor din școli și grădinițe, cu atât mai mult, din experiența membrilor Grupului Părinților Solidari, sunt destul de multe cazuri când bunurile procurate de părinți, cum ar fi televizoare, covoare, mobilă, calculatoare, după absolvirea grădiniței sau a unei trepte școlare (primară, gimnazială, liceală) dispar din grupă sau clasă, iar celor noi-veniți le sunt solicitate din nou sume de bani pentru procurarea acelorași bunuri. Acestea și sunt explicațiile de ce, după aproape 20 de ani de investiții din partea părinților, carul în mare parte stă pe loc, iar multe școli și grădinițe au un aspect deplorabil.
În cazul în care părinții ar înceta să achite taxe neformale şi ar face presiuni pe autorități pentru remedierea deficiențelor și asigurarea instituțiilor cu tot ce este necesar, considerăm că se vor face eforturi la nivel de Ministere pentru a găsi resursele necesare. Avem proaspătul exemplu cu alimentația, când după un scandal de proporții, reprezentanții statului deja examinează situația în comisii la cel mai înalt nivel și caută surse pentru soluționarea problemelor depistate.
Totodată, este necesară efectuarea regulată a auditului financiar al instituțiilor de învățământ și verificarea gestionării corecte a surselor bugetare (inclusiv acordarea unei atenţii sporite achiziţiilor de mărfuri și servicii).
Să nu uităm și de existența FISM, care până la momentul actual a efectuat investiții în peste 800 de grădinițe din Moldova. Deci, soluții sunt multe, este nevoie de dorinţa de a le aplica în practică.
Elena Melnic
