Se pare că nu este o iluzie, iar mamele care au simțit asta au avut dreptate. Fiecare sarcină este diferită, însă există câteva motive biologice care pot determina creșterea abdomenului tot mai mult cu fiecare copil.

Conform Asociației Americane pentru Sarcină, înainte de o sarcină, uterul are dimensiunea unei portocale și se află în interiorul pelvisului.

Însă pe parcursul celor nouă luni de sarcină, abdomenul crește în dimensiuni, în afară, dar și în înălțime. În momentul în care ai avut deja o sarcină, înălțimea uterului crește și mai mult pentru că a suferit deja o extindere.

Înălțimea fundului uterin și distanța dintre pubis și partea superioară a uterului este mai mare la a doua sarcină din varii motive: bebelușul este mai mare decât în mod normal sau există mai mult lichid amniotic.

Poate să apară însă și diastaza abdominală, aceasta fiind foarte frecventă la femeile însărcinate și înseamnă subțierea, alungirea și îndepărtarea mușchilor abdominali drepți, pentru a face loc uterului să se extindă.

Diastaza abdominală apare atunci când uterul crește foarte mult, astfel încât cei doi pereți mari ai mușchilor de la abdomen se separă, și duc la pierderea forței abdomenului și la un aspect estetic mai puțin plăcut.

Problema este mai frecventă în cazul femeilor cu sarcină multiplă sau cu un copil mare și apare deseori la femeile gravide, trecute de vârsta de 35 de ani.

Însă după majoritatea sarcinilor, poziția și mărimea uterului revin la starea lor naturală, procesul putând să dureze în jur de 6 săptămâni.

În unele cazuri, este posibil ca uterul să nu revină niciodată la dimensiunea sa dinaintea sarcinii, motiv pentru care la, următoarele sarcini, burta ta poate fi vizibilă mult mai devreme decât la prima sarcină.

De asemenea, de la a doua sarcină este posibil ca organismul să asimileze mult mai ușor grăsimile, acestea constituind un mecanism evolutiv care asigură bebelușului substanțele nutritive pentru a crește.