Despre boala de reflux gastroesofagian pe înțelesul tuturor. Sfatul specialistului

Boala de reflux gastroesofagian este o maladie digestivă cronică, cauzată de reîntoarcerea în cantități mari a conținutului gastric (acid) în esofag, astfel iritând mucoasa esofagiană, iar aceasta duce la apariția unor simptome și potențial, a unor leziuni esofagiene. Simptomele refluxului pot fi resimțite de oricine periodic, însă atunci când apar mai frecvent de 2 ori pe săptămână sau afectează viața zi de zi, vorbim despre boală de reflux gastroesofagian. Mai multe informații despre cauze, simptome și tratament, aflăm de la dr. Veronica Ciorbă-Cumpătă, specialist gastroenterolog la Centrul Medical MediPartner.

Ce se întâmplă în interiorul corpului?

În timpul mesei, după ce alimentele sunt mestecate și înghițite, ele trec printr-un tub care se numește esofag și care face legătura între gură și stomac. La limita dintre esofag și stomac se găsește sfincterul esofagian inferior, ce reprezintă un inel muscular care funcționează ca o valvă, permițând alimentelor solide sau lichide să treacă în stomac și blocând întoarcerea lor înapoi. După digestia lor în stomac timp de 2 – 4 ore (în funcție de masă), alimentele părăsesc stomacul printr-un alt sfincter, care se numește pilor și delimitează stomacul de duoden (prima porțiune a intestinului subțire). Astfel, când din diferite motive are loc o tulburare a acestui „proces alimentar”, în rezultat poate apărea refluxul gastroesofagian anormal sau patologic. Condițiile implicate în aceste dereglări, care în mod normal asigură o „barieră antireflux” (împiedică întoarcerea conținutului gastric) sunt: peristaltismul esofagian slab (esofagul nu mai împinge alimentele adecvat către stomac), sfincterul esofagian inferior ineficient (nu se închide bine sau se relaxează mai des) și evacuarea gastrică întârziată (stomacul nu se golește de conținut la momentul potrivit).

O altă cauză este prezența herniei hiatale. Diafragmul este mușchiul situat între torace și abdomen. În mod natural, acesta are un orificiu prin care trece esofagul. Când această gaură se mărește și nu fixează bine esofagul, atunci are loc deplasarea permanentă sau episodică a stomacului în torace. Este o condiție frecvent întâlnită la persoanele obeze sau supraponderale, dar poate fi prezentă și la persoanele suple.

Ce factori favorizează sau agravează simptomele?

• Riscul genetic: istoric familial de cancer al esofagului sau stomacului;
• Alimente provocatoare: mentă, citrice, roșii, ceapă, usturoi, alcool, grăsimi, ciocolată, băuturi ce conțin cafeină (ceai negru, cafea) și cele carbogazoase, mâncare condimentată, prăjită și piperată;
• Particularități ale stilului de viață: sedentarism (puțină mișcare), obiceiul meselor copioase (grase și în cantități mari) înainte de somn, fumatul;
• Administrarea cronică de medicamente diferite: aspirină, ibuprofen, diazepam, antidepresante triciclice, estrogeni, nitrați și altele;
• Situații ce duc la creșterea presiunii intraabdominale și apasă stomacul, astfel determină refluarea conținutului gastric în esofag: obezitatea, sarcina (după naștere, treptat se reduc simptomele), constipația cronică, ridicarea greutăților.

Cum se manifestă?

Simptomele clasice sunt pirozisul și regurgitația. Pirozisul este descris de pacienți, precum o senzație de arsură restrosternală, ce apare de obicei după masă, însă poate fi prezent atât ziua, cât și noaptea, se poate agrava la anumite alimente sau medicamente, în poziții cu trunchiul aplecat sau la ridicarea greutăților. Regurgitația este descrisă de pacienți ca o senzație de urcare a conținutului gastric (acid, amar sau chiar alimente) spre gură, dar fără a vomita, fiind necesar să efectueze câteva înghițituri sau să bea ceva apă.

Simptomele atipice sau simptome mai rare, ce ar putea sugera unui specialist prezența BRGE sunt: eructația („râgâi des, în special după ce mănânc repede”); greață matinală („nu reușesc să mănânc, că deja îmi este a vărsa”); senzația de sațietate precoce („mă satur foarte repede”); disfonie matinală („mă trezesc cu vocea răgușită, parcă sunt răcit”); rinosinusite, faringite și laringite („am senzația că sunt răcit permanent și nimic nu mă ajută, iar medicul ORL s-a săturat de mine”); tuse cronică nocturnă („numai mă culc în pat și încep să tușesc, iar soția / soțul nu poate să se odihnească”); acces de sufocare („sufăr de astm bronșic de mai mulți ani, iar inhalatorul și medicamentele antiastmatice nu mă ajută”); carii dentare („dinții se îngălbenesc/strică foarte repede! nu mă ajută nicio metodă contemporană de înălbire”); halitoză („am un miros din gură urât, deja mă feresc să comunic cu cei din jur, mă incomodez și evit apropierea”); senzație de arsură a limbii („îmi arde limba în gură, îmi vine să o țin toată ziua în apă”); durere precordială („mă doare aici, în piept! Am fost la cardiolog, am făcut multe investigații, dar mi-au spus că nu am nimic, dar pe mine mă doare și gata!”); somn întrerupt, coșmaruri („mă trezesc noapte des, am impresia că cineva încearcă să mă sufoce, parcă mă ține de gât și nu pot respira”).

Atunci când apar primele simptome sau devin deranjante și afectează activitatea zilnică, este necesar de adresat la medicul gastroenterolog pentru o consultație. Dacă boala este netratată, atunci apare inflamația cronică a esofagului, ce poate cauza diferite complicații serioase, precum eroziuni, ulcerații, sângerări, iar mai târziu poate evolua cu stenoze esofagiene (îngustarea esofagului în apropierea stomacului cu trecerea grea a mâncării). La o evoluție a bolii netratate, mai bine de 10 ani, poate să se dezvolte esofagul Barrett – o afecțiune în care mucoasa esofagiană capătă un aspect asemănător cu mucoasa intestinală și care reprezintă o stare precanceroasă. Cea mai gravă complicație a BRGE este cancerul (adenocarcinomul) esofagian – o tumoare malignă, cu evoluție destul de agresivă și prognostic rezervat.

Care sunt semnele de alarmă (îngrijorare)?

Simptomele sugestive pentru o maladie complicată sunt: tusea cronică persistentă, înghițirea dificilă și dureroasă a mâncării, sângerări gastrointestinale (vome cu sânge proaspăt sau cu aspect de zaț de cafea), anemie prin deficit de fier neexplicată, pierderea în greutate nemotivată, vome și grețuri frecvente, durere în piept persistentă, debutul bolii la o vârstă mai mare de 45 ani, rude (părinți, bunici, frați) cu adenocarcinomul esofagian sau gastric. În caz că aveți așa semne sau cineva dintre apropiați prezintă așa simptome, este necesar de adresat cât mai rapid posibil la medicul specialist.

Cum tratăm această boală?

Terapia este una combinată, adică include modificarea stilului de viață și a regimului alimentar, asociat unei terapii medicamentoase adecvate.

Se recomandă: scăderea în greutate la cei obezi și supraponderali; somnul pe partea stângă; ridicarea patului în regiunea trunchiului și capului; încetarea fumatului și abuzului de alcool; de evitat folosirea centurilor sau hainelor strânse pe corp; mese frecvente 5 – 6 ori pe zi, în cantități mici; ultima masă cel puțin 3 h înainte de somn; de evitat consumul alimentelor provocatoare (enumerate mai sus); de administrat medicamente favorizante unui reflux anormal doar la indicațiile medicului și la strictă necesitate.

Tratamentul medicamentos este de lungă durată (cel puțin 2 luni, depinde de la caz la caz), câteodată fiind necesare combinații și scheme diferite. El include: inhibitori de pompă de protoni, prokinetice, citoprotectoare, neuromodulatori, iar fiecare dintre acestea își au locul lor în tratarea refluxului anormal, bineînțeles, doar la indicația medicului gastroenterolog. Automedicația nu este recomandată, ba chiar contraindicată, deoarece pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea stării de sănătate sunt foarte importante: doza de medicament administrată, timpul administrării, durata, iar aceeași combinație de preparate poate să nu aibă efect la toate persoanele. În prezența unui mod de viață patologic, medicația nu va avea efectul așteptat, de aceea schimbarea stilului de viață și a regimului alimentar merge braț la braț cu preparatele medicamentoase.

Boala de reflux gastroesofagian poate fi tratată, dacă este diagnosticată la timp, fiind necesară o relație de prietenie, complianță și respect reciproc între medic și pacient.

Centrul Medical MediPartner

Telefon: 0600 24 888