În majoritatea cazurilor, despre anestezie știm doar că, sub acțiunea ei, operațiile decurg fără durere. Însă de foarte multe ori, anestezia îi sperie pe oameni mai tare decât operația în sine. Ne temem de necunoscut, de posibilele senzații neplăcute la adormire și la trezire, dar ne sperie și discuțiile interminabile despre consecințele negative ale acesteia asupra sănătății. Mai ales dacă este vorba despre copilul nostru. Ce presupune anestezia modernă? Cât de sigură este pentru organismul copilului? La aceste și la alte întrebări ne-a răspuns Carolina Romașco, medic anestezist-reanimatolog pediatru.
Carolina Romașco - medic anesteziolog-reanimatolog pediatru, categorie superioară, secția de reanimare a Spitalului clinic municipal pentru copii „V. Ignatenco”, medic pediatru, Spitalul internațional „Medpark”.
Informație: Ce înseamnă medic reanimatolog pediatru?
Specialistul în reanimatologie acordă ajutor de urgență în situațiile care prezintă risc pentru viața omului. Aceasta presupune cunoștințe de bază în reanimatologie și anesteziologie. Anesteziștii și reanimatologii sunt specialiști care se pot înlocui reciproc. Reanimatologii pediatri dispun de abilități speciale de lucru cu copiii mici, pe care le obțin din experiență.
În ce cazuri este necesară intervenția medicului reanimatolog?
Principalul motiv pentru care copiii ajung în grija medicului reanimatolog este starea de șoc, care atrage după sine tulburări respiratorii, ale funcției cardiace, ale metabolismului, ale sistemului nervos și endocrin. Șocul poate fi traumatic, emoțional, dureros, toxic, bacterian. Omul în stare de șoc poate fi supraexcitat sau depresiv, tegumentele sunt palide și acoperite de transpirație, scade tensiunea, se întețește pulsul, iar respirația devine superficială.
La auzul cuvântului „anestezie”, mulți dintre părinții copiilor care trebuie să suporte o operație planificată intră în panică, încearcă să amâne intervenția chirurgicală. „Anestezia este periculoasă. Dacă micuțul meu nu se mai trezește după operație?” Povestiți-ne mai detaliat despre anestezie în cazul copiilor.
Astfel de cazuri sunt foarte rare. Conform statisticii mondiale, riscul este de 1 la 100 mii de operații planificate. Totodată, de cele mai multe ori, rezultatul letal este legat nu de reacția la anestezie, ci de intervenția chirurgicală în sine.
Spuneți-ne, este adevărat că anestezicii moderni induc starea de somn, însă nu întotdeauna ne scapă complet de durere? Se poate întâmpla ca micuțul să simtă ce i se întâmplă?
Astfel de situații sunt excluse prin stabilirea exactă a dozelor de anestezic pentru operație, care se calculează pornind de la parametrii individuali ai copilului, dintre care principalul este greutatea.
Dar asta nu e tot. În prezent nicio operație nu se desfășoară fără monitorizarea stării micului pacient cu ajutorul unor senzori conectați la corpul lui, care evaluează pulsul, frecvența respirației, tensiunea arterială și temperatura corpului. Multe spitale pentru copii din țara noastră dispun de cea mai performantă tehnică, care include monitoare ce determină profunzimea anesteziei și permit urmărirea cu mare exactitate a oricăror variații ale stării pacienților în timpul operației. Sarcina principală a anesteziei este să asigure ca micuții să nu fie prezenţi la propria operație, fie că este vorba despre o intervenție complicată și de durată, fie că este vorba despre o simplă investigație invazivă de diagnostic.
Anestezia afectează celulele creierului, cauzând disfuncții cognitive (de cunoaștere) la copil, reducând performanțele școlare, memoria și atenția. Este această afirmație corectă?
Practic toate preparatele anestezice afectează, într-o măsură sau alta, funcțiile cognitive la copii. Însă în majoritatea cazurilor aceasta nu influențează asupra memoriei. Totodată, dereglările funcțiilor cognitive la copiii care au fost supuși unor intervenții chirurgicale complicate și de durată sunt asociate, de regulă, cu utilizarea anesteziei generale. De obicei, capacitățile cognitive se restabilesc în decursul câtorva zile după anestezie. Aici totul depinde de priceperea medicului anesteziolog, de calitatea actului medical, precum și de particularitățile individuale ale micuțului pacient.
Cum este pregătit micuțul pentru anestezie?
În primul rând, el trebuie pregătit din punct de vedere emoțional. Nu este cazul să povestim întotdeauna copilului despre operațiile care îl așteaptă. Excepție sunt cazurile în care boala îi provoacă dureri și el dorește conștient să fie tratat.
Lucrul cel mai neplăcut pentru părinți este postul alimentar preanestezic. Aceasta înseamnă că micuțul nu are voie să mănânce cu șase ore înainte de operație, iar în cele patru ore precedente intervenției – nici să bea apă, prin apă înțelegându-se lichidul negazeificat fără miros și fără gust. Nou-născuții care sunt alăptați la sân pot fi hrăniți ultima dată cu patru ore înainte de anestezie, iar pentru cei alimentați artificial această perioadă constituie șase ore. Postul alimentar permite evitarea unor complicații ce pot apărea ca urmare a aspirației conținutului stomacului în căile respiratorii.
Cât privește intestinul, acesta trebuie golit înainte de operație, pentru a evita defecația involuntară în timpul intervenției. Această condiție trebuie respectată în special în cazul operațiilor pe intestin. De obicei, cu trei zile înainte de operație pacientului i se prescrie o dietă care exclude produsele de carne și produsele care conțin fibre vegetale, iar uneori se mai adaugă un preparat laxativ cu o zi înaintea operației. În această situație clisma nu mai este necesară, cu excepția cazurilor când chirurgul o solicită expres.
Ce se întâmplă cu copilul în timpul operației?
După ce copilul adoarme, anestezia se adâncește până la așa-numitul stadiu chirurgical (profund), când chirurgul începe operația. Copilul doarme, fără să simtă nimic, cu atât mai puţin durere. Starea copilului este evaluată clinic de către anestezist, după tegumente, mucoasele vizibile, ochi, el auscultă plămânii și ritmul inimii. Toate funcțiile organelor și sistemelor vitale sunt monitorizate atent, iar în caz de necesitate se efectuează și analize rapide de laborator. Echipamentele medicale moderne permit să monitorizăm frecvența contractării inimii, tensiunea arterială, respirația, conținutul de oxigen, dioxid de carbon și anestezici volatili în aerul inspirat și cel expirat, gradul de saturație a sângelui cu oxigen în procente, profunzimea somnului și gradul de anesteziere, nivelul de relaxare a mușchilor, posibilitatea de transmitere a impulsurilor dureroase prin trunchiul nervos și multe, multe altele. Anestezistul realizează terapia infuzională și, la necesitate, cea tranfuzională. Pe lângă preparatele de anestezie se injectează și preparate antibacteriene, hemostatice, antiemetice (împotriva vomei).
După terminarea operației, „puterea” anesteziei scade, iar copilul se trezește.
Cum este trezit copilul din anestezie?
Perioada de ieșire din anestezie durează cel mult 1,5-2 ore, cât acționează preparatele administrate pentru anestezie. A nu se confunda cu perioada postoperatorie, care durează între 7 și 10 zile. Preparatele moderne permit reducerea timpului de ieșire din anestezie până la 15-20 de minute, cu toate acestea, conform tradiției, copilul se află sub supravegherea anestezistului pe parcursul a 2 ore după operaţie. Această perioadă poate fi marcată de vârtejuri, grețuri și vomă, precum și de senzații dureroase în zona intervenției. La copiii de până la un an se poate deregla regimul obișnuit de somn și veghe, care se restabilește, de obicei, în decurs de 1-2 săptămâni.
Ce complicații pot apărea în timpul anesteziei și ce consecințe pot avea ele?
Șocul anafilactic este o reacție alergică la introducerea preparatelor de anestezie, la transfuziile de sânge, la administrarea antibioticelor etc. Este cea mai severă și imprevizibilă complicație, care se poate dezvolta instant, ca reacție la introducerea în organism a oricărui preparat. Se întâlnește cu o frecvență de 1 la 10 000 de anestezii. Se caracterizează prin scăderea bruscă a tensiunii arteriale, dereglarea funcțiilor sistemelor cardiovascular și respirator. Consecințele pot fi fatale. Din păcate, această complicație poate fi evitată doar în cazul în care pacientul sau rudele acestuia au avut anterior o reacție similară la preparatul respectiv. Reacția anafilactică se tratează greu, pe bază de preparate hormonale.
O altă complicație severă, care practic nu poate fi prevenită și evitată, este hipertermia malignă – o condiție periculoasă, care presupune o creștere semnificativă a temperaturii corpului (până la 43 °С) ca urmare a administrării anestezicilor volatili și a relaxanților musculari. De regulă, este vorba despre o predispoziție înnăscută. Ne consolează doar faptul că hipertermia malignă este o condiție foarte rară, care apare o dată la 100 000 de anestezii generale.
Aspirarea conținutului stomacului în căile respiratorii. Această complicație apare mai des în cazul operațiilor de urgență, dacă de la momentul ultimei mese a trecut puțin timp, iar stomacul nu s-a golit complet. La copii aspirația poate apărea în timpul anesteziei la scurgerea pasivă a conținutului stomacului în cavitatea bucală. Această complicație poate avea ca efect dezvoltarea pneumoniei bilaterale severe și arderea căilor respiratorii sub acțiunea conținutului acid al stomacului.
Insuficiența respiratorie este o condiție patologică care se dezvoltă din cauza diminuării funcției pulmonare, în cazul insuficienței de oxigen și tulburării schimbului de gaze în plămâni, ceea ce afectează conținutul normal de gaze în sânge. Echipamentele medicale moderne și supravegherea atentă a pacienților permit evitarea sau diagnosticarea la timp a acestei complicații.
Insuficiența cardiovasculară este o stare patologică în care inima nu mai poate asigura alimentarea adecvată a organelor cu sânge. Ca o complicație independentă aceasta se întâlnește la copii destul de rar, ea apare, de regulă, ca rezultat al altor complicații, cum este șocul anafilactic, hemoragiile severe, anestezierea insuficientă. Se efectuează o serie de măsuri de reanimare, urmând o perioadă de reabilitare foarte lungă.
Traumele mecanice sunt complicaţii care pot apărea în timpul manevrelor de resuscitare efectuate de anestezist, fie intubarea traheii, cateterizarea venei, montarea sondei gastrice sau a cateterului urinar. Cu cât medicul este mai experimentat, cu atât complicaţiile sunt mai rare.
Ce trebuie să știe părinții despre anestezia modernă?
Preparatele moderne pentru anestezie au fost supuse unui număr mare de teste preclinice și clinice. Abia după câțiva ani de utilizare sigură acestea sunt permise pentru administrare copiilor. Particularitatea principală a preparatelor moderne de anestezie este lipsa reacțiilor adverse, eliminarea rapidă din organism, posibilitatea prognozării duratei de acțiune a dozei administrate. Având în vedere toate cele spuse, anestezia este sigură și nu are consecințe de durată.
Fără îndoială, anestezistul poartă o mare responsabilitate pentru viața pacientului. Împreună cu medicul chirurg, el ajută la tratarea copilului, de multe ori fiind singurul răspunzător pentru viața pacientului.
Interviu realizat de Cristina Scripnic
