Sindrom de controlare sau de ce femeile își controlează bărbații?

Aza Onica – psiholog-consultant.

Practică şedinţe private.

Este căsătorită și are o fiică.

Este interesată de cărțile de tarot.

În timpul său liber face sport în sala de fitness, citeşte, acordă o atenție deosebită prietenilor și celor dragi.

Este o femeie frumoasă, o soție iubită și iubitoare.

Dorința femeii de a-şi controla soţul sau partenerul său, spune despre foarte multe. Aceasta poate caracteriza personalitatea femeii, trăsăturile de caracter, problemele sale interne sau poate descrie relația în care se află ea. În cazul în care suspiciunea este excesivă - o trăsătură de caracter a ei, în scopul încetării controlului, ea va avea nevoie să lucreze asupra ei, nu sunt excluse şi vizitele lungi la psiholog. Succesul acestui proces depinde de dorința de a îmbunătăți calitatea vieții conjugale, doar urmăririle constante dezbină fericirea familiei. Orice soț oboseşte de persecuțiile suspecte ale soţiei sale, cît de mult n-ar iubio, mai devreme sau mai târziu va începe să-l deranjeze și să-l irite şi aceasta poate deveni principala emoție față de soția sa. În curând urmăririle pot fi încoronate "de succes".

În afară de caracteristicile individuale, motivul unui astfel de comportament poate fi o traumă psihologică suportată cîndva. Ea putea stabili în suflet frica, nesiguranţa și teama de a pierde pe cineva grag. În cazul în care o femeie va analiza evenimentele care au loc în viaţa sa, poate că ea va fi în măsură să facă o paralelă între trecut și prezent. Acest lucru îi va ajuta să înţeleagă comportamentul său și o va scăpa de acțiuni compulsive. Din observațiile mele, pot spune că de cele mai multe ori femeile îşi controlează soții lor, avînd o mulțime de timp liber. Acestea pot fi soțiile - casnice sau cele care nu sunt angajațe în activităţi active. În acest caz, un loc de muncă interesant sau integrarea în viața socială, va fi o modalitate foarte bună de depăşire a situației. Femeile realizate în viaţă, foarte rar se concentrează pe astfel de fantezii. Datorită îndestulării sale și independenței, ar putea dimpotrivă, să ducă la gelozia partenerului său. Urmărirea partenerului este un indiciu al relațiilor primitive, imaturităţii personale. Cel ce urmăreşte nu se poate despărţi de partener, nu vede în el o personalitate aparte, nu respectă teritoriul lui, dar urmărindu-l  dvs încălcaţi limitele sale personale. Simțul de proprietate prevalează asupra dragostei, respectului și încrederii. Binele întotdeauna e puţin - fiţi de acord. Fiecare femeie ar trebui să analizeze: care este motivul unui astfel de comportament? Poate proiectarea propriilor dorințe inconștiente? Sau ea are un anumit scenariu de viață din copilărie (situația familială, "complexul lui Oedip"), care încearcă să-l pună în aplicare. Pentru aceasta este  nevoie de a găsi un al treilea obiect iar ea îl caută cu disperare. Sau poate totul e la același nivel al subconștientului, ea vrea să plece de la soțul ei și infidelitatea lui va fi motivul pentru a scăpa de responsabilitatea pentru divorț?

În cazurile în care o femeie are preocupări reale despre infidelitatea soțului (au fost înşelări sau sunt la moment), ei îi este dificil să aibă încredere în el. Prezența lui în viața ei, nu-i dă un sentiment de încredere și de securitate emoțională, ne mai vorbind de fericirea din familie și de armonia spirituală. Apoi, trebuie să avem în vedere: se merită păstrarea acestui cuplu? Pierzînd timpul pe relațiile inutile, omul se condamnă la o viață nefericită și nerealizată. Apreciaţi viaţa și timpul prețios. Fiţi fericiţi!