Nopţile nedormite, plânsul fără oprire al bebeluşului, neputinţa de a-l linişti, acumularea de oboseală, probleme și stres te pot face să-ţi ieşi din fire şi să ai reacţii necontrolate. Însă, trebuie să reții că indiferent cât de disperată e situația, este INTERZIS să zgălţâi bebeluşul! Această acțiune poate provoca copilului leziuni cerebrale grave, numite și sindromul copilului zgâlţâit, care pot duce chiar la deces.
Sindromul copilului zgâlţâit este o formă severă de abuz fizic asupra copiilor de vârstă mică, din primele luni de viață până la un an, vârsta medie a victimelor fiind de 3-8 luni, cu toate că acesta poate fi întâlnit şi până la vârsta de 4 ani. Părinții pot aplica această măsură violentă, atunci când copilul plânge intens din diferite motive: colici, dureri, oboseală. Iar dacă plânsul nu este consolat, la un moment dat, devine iritativ și poate duce la acțiuni necontrolate.
Potrivit specialiștilor, limita dintre legănat intens și zdruncinat e foarte mică. Legănatul poate fi efectuat de la dreapta la stânga sau de sus în jos, capul și trupul copilul fiind în același plan.
Zdruncinatul este cu totul altceva, atunci când ținem copilul de trunchi, adică de partea de sus a corpului și capul nu este bine fixat. Prin urmare, la zdruncinarea copilului, cu mișcări pendulare anteroposterioare, se formează sângerări intracraniene.
”Țesuturile care fixează creierul de cutia craniană sunt încă foarte puțin dezvoltate la această vârstă. Respectiv, în urma acestor mișcări bruște pendulare, se rup vasele, țesuturile fine și se formează microhemoragii sau uneori chiar hemoragii mai pronunțate. Adică sunt niște traumatisme extrem de periculoase. Plus la aceasta, creierul nefiind încă fixat bine de cutia craniană se lovește de oase și se traumează țesuturile. Pot fi traume profunde, cu hemoragii”, a explicat medicul pediatru, asistent universitar, Olga Cîrstea.
Semnele morfologice şi simptoamele pot fi minore, iar leziunile externe de regulă lipsesc, ceea ce face dificil diagnosticul acestui sindrom, în special formele lui uşoare, manifestate prin vomă, iritabilitate, febră şi alte semne obişnuite de boală a sugarului sau a copilului mic.
Medicii mai atenționează că aceste traume pot avea consecințe dramatice asupra creierului și tuturor funcțiilor vitale ale organismului. ”Totodată, în timpul zdruncinării, copiii sunt comprimaţi de torace, ceea ce duce la creşterea stazei venoase cerebrale, a presiunii în circuitul venos şi poate favoriza dezvoltarea hemoragiilor retiniene. Dacă colecțiile de sânge sunt foarte mari, din cauza rupturilor de vase, acestea se pot acumula și chiar pot duce la decesul copilului. Sau copilul poate să orbească, fiind că se lezează vasele și nervul optic. Micuțul rămâne cu întârziere de dezvoltare neuropsihică, cognitivă. Deci, copilul mai târziu începe să șadă, să meargă, să vorbească, să socializeze. Din cauza leziunii nervilor care reglează funcția auditivă, pot fi probleme cu auzul, se poate dezvolta surditatea la copil”, a mai menționat Olga Cîrstea.
Și mai grav este că în urma zgâlțâitul intens nu se formează vânătăi sau leziuni vizibile. Consecințele apar mai târziu, fiind evidente în timp. Prin urmare, părinții sau îngrijitorii nu-și dau seama de efectele acestor acțiuni necontrolate.
”Orice efort fizic care se aplică asupra unui copil trebuie să fie inofensiv din toate punctele de vedere. Pentru a preveni violența în familie, părinții trebuie să înțeleagă că nu este bine să se ocupe de copil în momentul în care apare un conflict. Adică ei trebuie să iasă, să se calmeze și doar ulterior să revină în cameră unde este un copil mai mic sau mai mare. Deseori aceste cazuri de violență se întâmplă anume sub influența emoțiilor negative, când este greu să te stăpânești”, a adăugat pediatrul.
În Republica Moldova nu există o estimare sau o statistică a copiilor cu acest sindrom. Motivul ar fi că manifestările sunt nespecifice, caracteristice pentru diferite tipuri de patologii.
Sursa: Mamaplus.MD
