Primăvara este un anotimp foarte frumos: afară este destul de cald, iarba înverzește, iar copacii înfloresc, inundându-ne cu aroma lor minunată. Însă această perioadă nu este plăcută pentru toți părinții, pentru că primăvara este anotimpul când se acutizează polinoza, sau febra de fân – o boală alergică caracterizată prin strănut și rinoree. Ce înseamnă polinoza, cum să o deosebim de răceală și dacă putem preveni dezvoltarea acestei afecțiuni ne-a povestit Diana Cebotaru – căpitan, medic dermatolog la Spitalul Clinic Militar Central.
Diana, haideți să începem de la definiții. Ce înseamnă polinoza?
Polinoza este o boală de etiologie alergică, provocată de polenul plantelor și caracterizată prin modificări inflamatorii acute ale mucoaselor și pielii. Ea are un caracter sezonier, manifestându-se în perioada de înflorire a plantelor. Semnele acesteia pot fi observate de la începutul primăverii până toamna târziu.
Polinoza are anumite simptome specifice?
De obicei, polinoza la copii debutează cu înroșirea pielii, ridicarea temperaturii, inflamarea cavității buconazale. Un semn caracteristic al polinozei este conjunctivita, manifestată prin înroșire, senzație de usturime și corp străin. Apare strănutul necontrolat. Uneori, asociat polinozei se dezvoltă bronșita astmatică și accesele de astm bronșic.
Ce plante pot cauza apariția polinozei?
Cauza primară este polenul unor anumite tipuri de plante, clasificate în trei grupuri: gramineele, ierburile, pomii. Este important să știm că primăvara polenul este produs de copacii în floare, vara – de ierburile de câmp, iar toamna – de buruienile obișnuite. Polenul este eliminat în special în orele dimineții, de aceea oamenii care suferă de alergii se simt mai rău dimineața. Nu trebuie să uităm nici de ereditate. Dacă unul dintre părinți suferă de alergii, probabilitatea apariției lor la copil crește semnificativ. S-a demonstrat că această boală este transmisă, în majoritatea cazurilor, de la mamă la copil.
De la ce vârstă se poate manifesta polinoza la copii?
Polinoza se poate manifesta imediat după naștere. Dacă în perioada de înflorire a plantelor copilul are contact direct cu plantele, polenul, iarba și atunci se observă manifestări ale bolilor respiratorii, alergiilor cutanate, trebuie să faceți analiza la alergenii de polen.
Simptomele polinozei sunt asemănătoare cu cele ale răcelii. Cum să le deosebim?
Polinoza este o boală care se manifestă într-o anumită perioadă a anului, de la mijlocul primăverii până la sfârșitul toamnei. Alergenii care pătrund în mucoase provoacă o reacție cu eliminarea de secreții transparente, uneori de culoare albă, care nu se îngroașă. Acesta este un simptom caracteristic polinozei. Dacă nu este tratată, această boală durează până la sfârșitul toamnei. În perioada iernii aceasta nu se manifestă. Cât privește răceala, ea are tendința de a se manifesta tocmai în perioadele reci ale anului. În caz de răceală, secrețiile sunt mai consistente, vâscoase, de culoare verzuie specifică. Aceasta se dezvoltă rapid și trece în exact 7 zile.
Polinoza este o boală răspândită în zona noastră?
În Moldova polinoza este o boală destul de răspândită, doar că unii nu o pot deosebi de bolile respiratorii acute. Problema este că în regiunea noastră cresc mulți copaci alergenici, care provoacă polinoza. Aceasta debutează în lunile aprilie-mai. Alergicii sunt sensibili la polenul de alun, stejar, mesteacăn, arin, arțar frasin. Este o greșeală să credem că puful de plop cauzează reacții alergice. Adevărul este că nu puful irită mucoasele, ci polenul microscopic care se lipește de acesta.
Următoarea etapă este iunie-iulie. Este perioada înfloririi gramineelor: secară, ovăz, grâu, precum și a teiului. În această perioadă trebuie să excludem din meniul persoanelor alergice ovăzul, grâul, orzul, măcrișul, mierea, sfecla, pepenele verde și galben. Etapa finală în evoluția polinozei este reprezentată de lunile august-septembrie. Își încep înflorirea pelinul și loboda. Excludeți în mod obligatoriu din alimentație citricele, mierea, sfecla, pepenii galbeni și bananele.
Ce metode de diagnostic se folosesc la diagnosticarea polinozei?
Principala metodă de diagnostic al acestei boli este testul cutanat. Un astfel de diagnostic se face în 2 etape:
- Testarea de control;
- Testul cu folosirea histaminicelor.
De regulă, aceste test nu se efectuează în perioada de acutizare, dar nu este recomandat nici în următoarele două săptămâni după acutizare.
De la ce vârstă pot fi efectuate probele alergologice la polen și analiza la nivelul de imunoglobulină E?
Eu sunt de părerea că în cazul în care alergia are o perioadă de acutizare liniștită, fără complicații, este mai bine să renunțați la probele alergologice. Și aceasta din cauza că micuții până la 5 ani au tendința de a modifica alergenii și reacțiile la aceștia. Cât privește determinarea nivelului imunoglobulinei E, este necesară efectuarea unei analize de sânge. Această proteină este capabilă să prezinte un tablou al prezenței sau lipsei alergiei la copil. Menționez de la început că nivelul normal al acestuia depinde de vârsta copilului și anotimp. În perioada de înflorire a plantelor acest nivel crește, iar în perioadele reci – scade.
Dacă perioada de înflorire coincide cu sarcina, cum afectează acest lucru viitorul copil?
În timpul sarcinii sistemul imunitar este slăbit, de aceea organismul femeii este expus dezvoltării bolilor cronice. Polinoza nu este o excepție. Cel mai periculos este faptul că polinoza se dezvoltă în sinuzită bacteriană sau chiar otită. Polinoza mai este numită febră de fân, ea afectează nu doar mucoasele, ci și bolile ascunse, provocând astfel de complicații ca astmul, uneori cistita alergică, hepatita.
Într-adevăr complicațiile se pot răsfrânge negativ asupra sănătății mamei și a viitorului copil, uneori chiar până la hipoxia fătului, greutate mică la naştere, naştere prematură. Însă cel mai mare pericol pentru copii vine mai târziu, pentru că are toate şansele să moştenească această boală alergică neplăcută.
Sfat: În perioada sarcinii, femeia predispusă la alergii trebuie să meargă regulat nu doar la ginecolog, ci şi la un alergolog, pentru a preveni complicaţiile.
Reţineţi: la planificarea sarcinii, femeia predispusă spre alergii trebuie să urmeze o cură de tratament completă. Consultaţi medicul, care va prescrie analizele necesare şi tratamentul corespunzător.
Polinoza poate fi tratată?
În cazul adresării la medic în perioada acutizării bolii, acesta va prescrie un tratament medicamentos şi dietă. Din păcate, nu puteţi scăpa de polinoză complet, dar o puteţi preveni. Iată câteva recomandări generale, care vă pot ajuta să treceţi mai uşor perioada de înflorire a alergenului:
- Modificarea meniului zilnic al copilului. Este necesar să excludeţi produsele alergenice: mierea, seminţele, merele, halvaua, caisele, nucile, vişina, uleiul de floarea-soarelui, pepenele verde, penele galben, margarina, cartoful.
- Ştergeţi zilnic suprafeţele din casă cu o cârpă umedă, aerisiţi încăperile doar seara şi puneţi în geamuri plase.
- Evitaţi călătoriile în afara oraşului şi plimbările îndelungate în parc sau pădure în perioada de înflorire a plantelor.
- Reduceţi la minimum aflarea copilului afară în zilele fierbinţi. În această perioadă se măreşte concentraţia de alergeni de polen, în special dimineaţa şi ziua.
- Nu folosiţi creme şi şerveţele cu componente pe bază de extrase de plante.
Cum se tratează polinoza în perioada sarcinii?
Dacă polinoza a apărut pentru prima dată, trebuie să faceţi o vizită obligatorie la medicul alergolog imunolog. Pe fundalul polinozei se poate dezvolta astmul bronşic, care, la rândul său, poate influenţa negativ asupra sarcinii. Trebuie avut în vedere şi faptul că tratamentul în această perioadă este diferit. Aproape întotdeauna medicul va prescrie preparate antihistaminice, cu efecte adverse minime.
Dacă femeia a avut crize de polinoză şi până la sarcină, aceasta trebuie să ia toate măsurile de profilaxie şi să consulte medicul.
Să presupunem că femeia nu vrea să ia antihistaminice. Cum poate influenţa asupra stării de sănătate a copilului acest refuz de a urma tratamentul?
După afirmaţiile medicilor, refuzul gravidelor de a urma tratamentul cu antihistaminice este mai periculos decât administrarea acestor preparate. Ultimele cercetări au arătat că în cazul administrării corecte a antihistaminicelor în timpul sarcinii copiii se năşteau sănătoşi şi nu rămâneau în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea comparativ cu micuţii ai căror mame au fost absolut sănătoase în această perioadă.
O concluzie simplă: dacă medicul v-a prescris preparate antihistaminice, este mai bine să le luaţi, pentru a preveni complicaţiile care pot afecta negativ sănătatea atât a femeii, cât şi a micuţului.
Deseori pe internet putem găsi articole care vorbesc despre faptul că polinoza poate fi tratată de tot şi pentru totdeauna. Este adevărat.
Există un tip de terapie – imunoterapia alergen-specifică sau „vaccinul de alergie”. Acesta este, într-adevăr, unica metodă de luptă eficientă cu cauza primară de apariţie a alergiei, însă are un înalt procent de risc. Astfel, imunoterapia poate avea efecte adverse deosebit de negative: de la înroşirea pielii şi prurit până la şoc anafilactic. Tocmai din cauza riscului înalt de complicaţii metoda de imunoterapia nu a primit statutul de tratament eficient al polinozei.
A pregătit Cristina Scripnic
