În timpul gravidității, organismul femeii suferă mai multe modificări și aceasta nu este de mirare, pentru că sarcina influențează asupra sistemului imunitar și, ca urmare, poate avea un efect negativ asupra evoluției bolilor autoimune deja existente, iar uneori poate chiar contribui la dezvoltarea lor. Printre aceste patologii severe se numără și bolile reumatice cu procese inflamatorii cronice, așa ca artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sindromul antifosfolipidic, precum și artritele pe fundalul, de regulă, al focarelor cronice de infecție. Despre planificarea sarcinii, naștere și perioada postnatală în cazul femeilor care suferă de boli reumatice ne-a vorbit doamna Ala Pascari-Negrescu, medic reumatolog, doctor în medicină, conferențiar universitar la Catedra de reumatologie și nefrologie.
Ce înseamnă diagnosticul de artrită reumatoidă?
Aceasta este o boală inflamatorie cronică de natură autoimună, care conduce la degradarea țesutului conjunctiv. La început sunt afectate articulațiile mici, apoi procesul inflamatoriu cuprinde și articulațiile mari, dar pot fi afectate și organele interne. De multe ori, chiar dacă se bucură de un tratament corect și modern, pacienții cu artrită reumatoidă își pierd capacitatea de muncă și sunt încadrați în grad de dizabilitate. De regulă, ei necesită tratamente îndelungate. Chiar și în cazul unei evoluții favorabile, în remisie, bolnavii primesc terapie medicamentoasă de menținere, care previne progresarea maladiei.
Femeile cu acest diagnostic pot să rămână însărcinate și să nască?
Pot, dar în anumite condiții. Dacă femeia este diagnosticată cu artrită reumatoidă, atât reumatologul, cât și ginecologul vor recomanda insistent ca femeia să nu rămână însărcinată în cazul în care boala este activă, afectând și organele interne (rinichi, plămâni). Riscuri mari pentru copil, care pot merge până la moartea intrauterină a fătului, prezintă atât boala în sine, în special în perioada activă, cât și medicamentele administrate, în primul rând cele imunosupresoare, așa ca metotrexatul, leflunomida, precum și cele de ultimă generație, din grupa medicamentelor biologice produse prin inginerie genetică (infliximab, rituximab etc.). Sarcina este permisă în cazul unei remisii stabile, constatate obligatoriu de medic. Cu 3-6 luni înainte de sarcina planificată, preparatele antireumatice care au efect negativ asupra fătului sunt excluse din schema de tratament, care păstrează, de regulă, doze mici de corticosteroizi (hormoni). Apropo, aceasta se referă și la bărbații cu artrită reumatoidă care vor să devină tați.
Cum decurge sarcina și perioada postnatală în cazul femeilor cu artrită reumatoidă?
Femeia însărcinată se va afla permanent sub observația medicului reumatolog pentru monitorizarea activității bolii și ajustarea tratamentului. De regulă, sarcina nu înrăutățește evoluția artritei reumatoide și femeile se simt destul de bine. De foarte multe ori, la instalarea sarcinii, evoluția artritei reumatoide se îmbunătățește chiar spre sfârșitul primului trimestru. Și semnele obiective ale patologiei se estompează, proces determinat, probabil, de schimbările hormonale specifice sarcinii. După instalarea sarcinii, gravida trebuie să viziteze medicul reumatolog o dată la trei-patru săptămâni, nu mai rar. În caz de acutizare, este nevoie de ajutor medical calificat. Durerile pot fi reduse în această perioadă cu ajutorul compreselor antiinflamatorii, al unguentelor pe baze naturale, precum și prin prescrierea corticosteroizilor sau ajustarea dozelor acestora. Mai periculos pentru evoluția artritei reumatoide în remisie este dacă femeia, din anumite cauze, face avort.
Cu toate acestea, după naștere, artrita reumatoidă se acutizează, procesele inflamatorii activându-se, iar bolnava este nevoită să reia tratamentul de bază (metotrexat, leflunomidă etc.), care nu este compatibil cu alăptatul natural. Femeia trebuie să aibă grijă de micuț, să îl poarte în brațe, ceea ce suprasolicită articulațiile.
Care alte boli reumatice sunt periculoase pentru planificarea sarcinii și naștere?
Există o boală, numită lupus eritematos sistemic (LES), care afectează predominant femeile de vârstă reproductivă. La baza acesteia stau de asemenea diverse dereglări autoimune. Din cauze încă puțin cunoscute, organismul sintetizează anticorpi care atacă propriile celule din diverse țesuturi, proces care se manifestă prin inflamarea diferitor organe și sisteme. Adeseori boala se acutizează sau chiar se dezvoltă în legătură directă cu sarcina – în timpul sau imediat după naștere. Și avorturile pot constitui un punct declanșator pentru dezvoltarea LES. Se consideră, de asemenea, că administrarea anticoncepționalelor cu estrogen poate favoriza debutul bolii. De regulă, aceasta se întâmplă în cazul femeilor cu predispoziție genetică pentru boală. Totuși femeile cu LES pot face copii în aceleași condiții pe care le-am enunțat pentru artrita reumatoidă – remisia completă și administrarea permanentă a corticosteroizilor în doze mici. Pronosticul pentru sarcină este nefavorabil în cazul afectării rinichilor, al patologiilor cardiovasculare sau pulmonare.
Dacă în timpul sarcinii lupusul se acutizează, trebuie efectuată imediat corectarea tratamentului. Uneori, din păcate, apar acutizări severi cu afectarea organelor vitale, incompatibile cu sarcina. Dacă nu există o evoluție negativă pronunțată, avorturile sunt totuși nerecomandate, pentru că pot cauza o înrăutățire a stării bolnavelor. În perioada postnatală, lupusul eritematos se poate acutiza, în special în săptămânile 2 și 8 după nașterea copilului.
Cât de periculos pentru făt este lupusul eritematos?
Dacă conceperea a avut loc în perioada de remisie, organele nu sunt afectate și, cel mai important, lipsește așa-numitul sindrom antifosfolipidic, pronosticul este favorabil în peste 80% dintre cazuri. Sindromul antifosfolipidic, pe care îl dezvoltă o parte dintre pacienții cu lupus eritematos sistemic, se caracterizează printr-o predispoziție spre tromboză, prezența anticorpilor specifici, așa ca anticorpii antifosfolipidici, anticorpii anticardiolipinici, anticoagulantul lupus. În acest caz apar complicații trombotice și în placentă, ceea ce poate conduce la moarte fătului. În cazuri rare, prezența anumitor anticorpi în organismul mamei poate provoca dezvoltarea la copil a blocajului congenital total al inimii, cu urmări fatale pentru viața copilului.
Cum este monitorizată sarcina unei bolnave cu lupus eritematos sistemic?
De obicei starea femeii gravide este monitorizată de medicul reumatolog și medicul ginecolog. Împreună aceștia stabilesc modul de monitorizare a sarcinii și a nașterii. Se efectuează un control special al stării și dezvoltării fătului, precum și al activității bolii. În cazul în care starea copilului nu prezintă probleme și manifestările lupusului eritematos sunt nesemnificative, femeia poate naște pe cale naturală. Evoluția sarcinii se consideră favorabilă dacă lipsesc semnele de gestoză, nu există manifestări de insuficiență renală, lipsesc anticorpii antifosfolipidici și de alt tip. Este foarte important ca viitoarea mămică cu acest diagnostic să fie luată cât mai timpuriu în evidența medicului ginecolog.
Cât de mare este probabilitatea nașterii unui copil sănătos?
Probabilitatea ca micuțul să moștenească lupusul eritematos sistemic este foarte mică. Există totuși o afecțiune numită lupusul neonatal. De regulă, manifestările lupusului eritematos se dezvoltă la copil dacă mama bolnavă de LES prezintă anumite populații de anticorpi anti-SSA/Ro. În aceste cazuri se estimează un risc de dezvoltare a manifestărilor cutanate LES la copil de până la 25%, iar a disfuncțiilor de conductibilitate cardiacă – până la 5% dintre copii.
Sfatul medicului: Dacă aveți afecțiuni cu caracter reumatic sau există un risc de a le dezvolta, consultați obligatoriu un specialist înainte de planificarea sarcinii. Pentru a evita consecințele periculoase, este mai bine să controlați situația și să urmați toate prescripțiile medicului. În aceste condiții probabilitatea nașterii unui copil sănătos și a păstrării sănătății mamei este mult mai mare.
A pregătit Cristina Scripnic