Medicul pneumolog Olimpia Gherman, despre sindromul post-COVID-19 și complicațiile tardive ale infecției

Ce știm despre sindromul post-COVID-19? Există diverse studii care au încercat să răspundă la această întrebare. Unele cercetări au descoperit că evaluarea la 60 zile a pacienților care au suportat infecția SARS-CoV-2 a arătat că 87,4 % din pacienți au persistența minim a unui simptom, cele mai frecvente fiind fatigabilitate, dispnee, durere toracică, anosmie și scădere în greutate. Un alt studiu a prezentat, de asemenea, probleme de concentrare și memorie chiar până la 3 luni după suportarea infecției.

Mai multe informații despre consecințele noului tip de coronavirus și complicațiile care pot apărea în urma contaminării, aflăm de la dr. Olimpia Gherman, medic pneumolog la Centrul Medical Medipartner.

Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, în urma infecției cu COVID-19 s-au evidențiat anumite complicații tardive care pot apărea la distanță. Printre acestea pot fi:

• Cardiovasculare - inflamație miocardică, disfuncții ventriculare;
• Respiratorii - afectare funcțională pulmonară;
• Renale - injurie renală acută;
• Dermatologice - rash, alopecie;
• Neurologice - disfuncții olfactive și gustative, tulburări de somn, alterări cognitive, alterare a memoriei;
• Psihiatrice - anxietate, depresie, tulburări de dispoziție.

Un alt subiect destul de discutat ține de apariția fibrozei pulmonare post-COVID. După mai multe cercetări și analize ale pacienților care au suportat SARS și MERS în epidemiile din anii precedenți, s-a constatat că la o lună după contaminare, jumătate din pacienți aveau fibroză pulmonară. Vestea bună este că aceste persoane au supraviețuit și la 15 ani, doar 4,6% rămânând cu schimbări fibrotice interstițiale.

Prevalența fibrozei post-COVID va fi evidentă în timp, iar acum se constată că la o lună 1/3 din pacienți vindecați prezintă modificări imagistice de tip fibrotic, iar la 3 luni, 47% manifestă modificări funcționale evidențiate la spirometrie.

Factorii de risc pentru dezvoltarea fibrozei post-COVID:

• Vârsta înaintată;
• Severitatea bolii;
• Durata internării în secția de terapie intensivă;
• Istoricul de fumat;
• Alcoolismul cronic;
• Starea premorbită a pacientului și prezența comorbidităților.

În prezent există studii în derulare care vor mai oferi date suplimentare. Consecințele pe termen lung încă nu sunt clare, dar este cert că fiecare pacient trebuie să fie monitorizat conform protocoalelor în vigoare, care se actualizează pe măsură ce apar noi informații.

Monitorizarea pacientului în conformitate cu ghidurile în vigoare, fără abuz de investigații și medicamente, este extrem de importantă. Apariția noilor manifestări clinice sau agravarea semnelor clinice necesită modificarea abordării terapeutice, colaborarea între medici de diverse specialități fiind esențială pentru a minimaliza consecințele infecției, dar și ale reacțiilor adverse provocate de medicamente.

Dr. Olimpia Gherman, medic pneumolog la Centrul Medical Medipartner