Tot mai popular devine subiectul legat de implicarea tatălui în educația copilului. Să educi din copil să devină un bărbat adevărat – nu este o sarcină ușoară, la prima vedere. Însă, de fapt, acest lucru este mult mai ușor - este destul ca alături să-i fie tatăl iubitor și model. De ce anume tată model? Pentru că tata este mereu un model pentru fiul său, exemplu al comportamentului și caracterului masculin. Astăzi, secretele de educarea fiului său Ilie, vor fi împărtășite nouă de către tatăl model și familistul Serghei Sanalatii.
După nașterea fiului meu, viața mi s-a schimbat dramatic. S-au schimbat pînă și relațiile cu soția mea – au devenit mult mai viguroase și grațioase. Mi-am dat seama că acesta este ființa pentru tot restul vieții mele. Așa ar trebui să fie în cazul tuturor. Un copil poate doar apropia, dar nu îndepărta. Cu ceva timp înainte de nașterea fiului meu Ilie, nici măcar nu credeam că voi fi un tată bun. În ce constă secretul meu?
1. Copilul – membru cu drepturi depline al familiei. Aceasta este necesar să i se transmită încă din primele luni de viață.
2. Fără diminutive. Acesta este un principiu foarte interesant. Eu sunt autorul lui (nu am citit pe undeva). Sigur, nu trebuie să acționați nici ca Robert de Niro în filmul „Meet the Fockers”, unde el este un fost angajat CIA, care le dă ordine tuturor să vorbească cu copilul foarte serios. Dar, serios vorbind, aceasta într-adevăr îl face pe copil să fie mai ascultător, mai atent, mai isteț și îi grăbește procesul de dezvoltare.
3. Regimul. Actualmente, tot mai multe perspane își educă copiii în conformitate cu principiul, așa cum îl numesc eu, „la cerere”, adică copilul face anumite lucruri atunci cînd singur vrea să le facă. În mod categoric sunt împotriva acestui tip de educație, întru cît, cu timpul acest lucru se transformă în răsfăț și neascultare. La asemenea vîrstă este foarte importantă disciplina și regimul. Nu trebuie să-i permiteți să mănînce cînd vrea, să doarmă cînd vrea, să aleagă doar ceea ce vrea. Apelați la regim (preferabil la unul scris), în privința somnului, mîncării și primblării. Nevoia de a modifica ordinea se face doar pe măsură ce copilul crește.
4. Copilul trebuie să doarmă separat. Nota recentă de pe site-ul mamaplus.md cu titlul „Cu cine trebuie să doarmă copilul” nici măcar nu am citit-o, așa cum răspunsul mi-e clar. Dacă copilul va dormi cu mama, rezultatul în cazul acesta mi-e la fel de lucid. Mama ar trebui să doarmă cu tata.
5. Trecerea la „pot” al copilului trebuie să se facă rapid sau cel puțin la timpul oportun. La 1,5 ani el deja ar trebui să poată mînca cu lingura, la 2 ani el deja ar trebui să nu mai poarte scutece, etc. Bineînțeles, este nevoie de multă muncă și răbdare din partea părinților, însă, mai tîrziu, cu bucurie vor culege roadele efortului depus.
6. Ajută-ți soția. Soțul trebuie să o ajute. El nu ar trebui să se încline spre eschivarea de la obligațiile sale și să lase totul pe umerii soției. Soțul trebuie să-i facă baie copilului, să-i citească povești, să-i dea să mănînce cu beberonul, să se joace în jocuri, de ex: despre indieni.
7. Nu educați copilul să fie „cool” și să stea mereu în picioare în diverse situații, încă din copilărie. Aceasta constituie o greșeală enormă. Cunosc cazuri în care copilul a fost învățat să fie cool cu dădaca sa și să se simtă la egalitate cu maturii. La vîrsta de 10 ani a început să aibă accese de furie, la 13 își înjura mama în mod direct și era considerat cel mai dificil copil din clasă.
8. Calculatoare, iPad-uri, desene animate, televizor. Aici viziunile mele sunt destul de liberale. Aceste lucruri trebuie să fie prezente în viața copilului încă din primele luni, deoarece îl vor însoți pe tot decursul vieții, ca pe oricare din oamenii moderni. Astăzi beneficiem de o mulțime de informații iar copilul trebuie să învețe să manipuleze cu ea, încă de la o vîrstă fragedă. Consider că „Principiile de marketing” ale lui Kotler și „Capital” ale lui Marx, pot fi potrivite într-o broșură subțire. Și o asemenea literatură voluminoasă, de exemplu, benzile desenate – această realitate inevitabilă. Sunt sigur că, privirea desenelor animate sunt la fel de educative. În primul an de viață, de neînlocuit rămîne a fi desenul animat „Baby Einstein”, la 2 ani – „Micii Einsteini”. Aceasta este o serie de desene animate educative pentru copii. Aceste desene familiarizează copii cu lumea formelor și cifrelor, cu lumea animalelor sălbatice și domestice, cu lumea muzicii clasice și picturii. Materialele video și audio sunt în mod special adaptate pentru copii și clasificate pe etape de vîrstă. La trei ani – „ Dașa călătoarea”. O caracteristică a acestui desen animat este comunicarea Dașei cu publicul. Ea mereu cere să spună ceva, să sară, să privească ceva și să găsească ceva pe ecran, etc. Cu siguranță, desenele animate educative și cu o notă de dezvoltare sunt foarte bine venite și utile, însă cu limite de timp.
9. Sculptura, desenul, canto, lucrările manual. Aceste activități sunt obligatorii iar comentariile sunt de prisos.
10. Jocurile de rol. Tata și fiul ore întregi trebuie să se joace de-a pirații Bill și John pe corabia improvizată, să pună în aplicare basmul despre Jack and Giants, etc. Asemenea jocuri învață copilul să fie recunoscător, gata mereu să salveze pe cineva, să-i apere pe cei slabi.
11. Grădinița. Cu cît mai devreme, cu atît mai bine. După primul matineu, cînd toți au recitat poezii, au dansat, au cîntat, au jucat mini-spectacole, am înțeles că copilul fără grădiniță, fără această mică societate, va suferi de inferioritate în dezvoltare și într-un final, ca rezultat al „sterilității” sale, imunitatea sa va avea de suferit. Este de preferință ca grădinița frecventată să fie una sectorială. Pînă a merge la grădiniță, se recomandă copilului diverse jocuri educative.
12. Dragostea. Copilul trebuie să știe că este iubit, susținut mereu, că este lăudat pentru faptele bune și comportamentul adecvat. Acest lucru ar trebui să fie făcut în mod regulat.
13. Cearta. Copilul trebuie să stea la ungher, simțind că de el nu sunt mulțumiți, să știe că poate fi pedepsit.
14. Calmul. Acesta este principalul principiu al educației. Părinții trebuie să-și trăiască viața lor de adulți, educînd copilul cu calm. Puiul urmează turma și nu invers. Problemele emergente (răcelile, oala, nesupunerea) sunt inevitabile, dar rezolvabile.
Sănătate tuturor copiilor!
