Toxiinfecția alimentara este o afecțiune care apare din cauza consumului de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene. Această intoxicație alimentară apare pe cale bacteriană sau virală în timpul transportării sau prepărarii alimentelor. Maladia constituie un factor de risc pentru un număr din ce în ce mai mare de oameni.
În Republica Moldova (conform datelor Centrului Național de Sănătate Publică), în primele 4 luni ale anului 2017, situația epidemiologică prin boli diareice acute rămâne a fi nefavorabilă, fiind înregistrate 4456 cazuri, dintre care în 78,8% printre copiii de vârstă 0-17 ani.
Fie că sunt contaminate sau nu sunt pregătite în mod corespunzător, carnea de pasăre, de vită, peștele și ouale - sunt printre cele mai răspândite cauze de toxiinfecții alimentare. Totodată, unele tipuri de intoxicații rezultă de pe urma consumului de alimente toxice cum ar fi anumite ciuperci.
Deci, rolul principal în dezvoltarea procesului epidemic al bolilor diareice acute (BDA) îl are calea alimentară de transmitere. In circa 15% din cazurile de BDA sunt afectați copiii cu vârsta de până la un an, ceea ce indică un nivel insuficient de cunoștințe privind prevenirea acestor maladii în rândul mamelor, condiții igienice precare şi alimentaţie incorectă a copiilor.
Situaţia epidemiologică se complică și prin persistența contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise, neajunsurilor în respectarea igienei în instituțiile de educație și instruire a copiilor, de agrement și de odihnă, la locurile de muncă și la domiciliu.
Toxiinfecţiile alimentare reprezintă un pericol real pentru sănătatea populației în perioadă caldă a anului, mai ales în condițiile temperaturii mediului mai mari de 25-300C., care favorizează dezvoltarea microorganismelor în produsele alimentare, îndeosebi a celor ușor alterabile de origine animală, cum ar fi produsele de carne, lapte și produsele lactate, peștele, produsele gătite, care pot provoca toxiinfecţii alimentare. Microorganismele care provoacă toxiinfecțiile alimentare se dezvoltă în produsele și bucatele gata care se păstrează şi se comercializează în condiții insalubre, necorespunzătoare regulamentelor sanitare, cu încălcări a regimurilor termice de păstrare și tratare. De obicei, aceste produse se comercializează în străzi, pieţe improvizate şi alte locuri neautorizate.
Agenții patogeni și simptome
Numărul mare de viruși, bacterii și alți microbi reprezintă o amenințare pentru siguranța alimentelor pe care le consumăm. In mod normal, ele sunt prezente în cantități mici în mâncare, dar se înmulțesc până la un nivel periculos când aceasta nu este gătită cu atenție sau este lăsatî la temperatura camerei mai mult de de 1-2 ore. Cele mai obișnuite microorganisme care duc la infecții alimentare sunt:
- Salmonella. Apare în special in friptura de pasăre, în ouă, în lapte și în pește când acestea sunt lăsate afară la temperatura camerei mai mult timp sau când nu sunt gătite în mod adecvat.
- Stafilococul. Anumite tulpini ale acestui microorganism contaminează mâncarea, în mod normal, atunci când cel care o pregătește strănută sau tușește într-un fel care permite bacteriei să ajungă din corp în mâncare. Bacteria respectivă creează o toxină și aceasta este cea care provoacă diaree, voma și crampe abdominale.
- Clostridium botulinum. Această bacterie poate cauza botulismul, un tip de toxiinfecție alimentară rară, dar potențial fatală. Botulismul apare, în mod frecvent, în urma consumului de legume sărace în acid sau cărnuri care n-au fost conservate corespunzător, adesea în casă. După 12-36 de ore de la consumarea hranei contaminate cu C. botulinum pot apărea ameteli, vorbire incoerentă, dificultăți de respirație și înghițire, stări de greață, vomă, diaree și dureri abdominale.
- Escherichia coli. Hamburgerii ținuți prea puțin în cuptor pot ușura dezvoltarea acestei bacterii, care se găsește în intestinele omului și în cele ale vitelor. Unele variante ale E.coli pot fi responsabile de toxiinfecții ca urmare a contaminării cărnii în timpul sacrificarii. Procesarea și pregătirea în condiții neigenice pot permite înmulțirea bacteriilor chiar pănă la acel punct în care nici pregătirea corectă nu le mai poate distruge pe toate.
Principalele simptome ale intoxicației alimentare sunt: greața, voma, diareea, durerile abdominale, febra, slabiciunea generală. Timpul debutului și intensitatea simptomelor depinde de agentul patogen, care a provocat infecția. Riscul major îl prezintă deshidratarea datorată diareei și vărsăturilor.
Atenție! Tradițional, în perioada august-septembrie se mărește numărul ceremoniilor desfășurate cu participarea mai multor persoane invitate – nunți, cumătrii, diferite serate, inclusiv de absolvire etc. Respectiv, sporește pericolul de contractare a bolilor diareice sau intoxicațiilor cauzate de consumul produselor alimentare nesigure.
Măsurile de prevenire a bolilor diareice acute și toxiinfecțiilor alimentare:
- Alăptarea naturală a copiilor mici în termen cât mai îndelungat;
- Imunizarea copiilor contra infecției rotavirale;
- Spălarea mâinilor cu săpun după veceu şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor, controlaţi acest lucru la copii;
- Spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
- Excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termen expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
- Evitarea procurării produselor alimentare în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare;
- Curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi inventarului (cuţite, platouri etc.) folosite la prepararea bucatelor;
- Plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider;
- Folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime;
- Respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;
- Prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor.
La organizarea diferitor festivităţi se interzice:
- Organizarea festivităţilor în localuri unde lipsesc condiţii elementare de igienă (spălare a mâinilor, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacităţi limitate de păstrare a produselor alimentare etc.);
- Prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate;
- Folosirea ouălor, inclusiv de gâscă şi raţe pentru pregătirea cremelor şi dulciurilor fără prelucrare termică;
- Implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu febră, semne clinice de boala diareica acuta, leziuni sau plăgi purulente şi alte maladii infecţioase.
La plecare peste hotarele ţării pe un timp îndelungat este necesar:
- Să respectaţi permanent regulile de igienă personală;
- Să evitaţi consumul de apă, gheaţă sau produse alimentare, dacă nu sunteţi siguri că ele sunt inofensive.
În cazul apariţiei semnelor clinice de boala diareica acuta nu se permite autotratamentul, mai ales când aceste simptoame se dezvoltă la copii. Totodată, este necesar un diagnostic diferențial cu alte maladii, care pot include unele simptome ale infecției alimentare, cum ar fi: apendicita acută, dizenteria acută bacteriană, boala Cron, ulcer acut gastro-duodenal etc.
Recomandarea de bază este să consultați urgent medicul de familie, pentru prescrierea tratamentului adecvat în scopul evitării consecințelor nedorite.