Dr. Irina Batîr, despre sindromul Gianotti-Crosti, o boală care afectează copiii începând cu vârsta de trei luni

Descris în anul 1958 de către autorii italieni Gianotti și Crosti, sindromul cu același nume este o boală care afectează copiii, în mod special, caracterizându-se printr-o roșeață cutanată bruscă, cu riscul de a se răspândi pe toată suprafața corpului. 

Pe pagina sa de Facebook, medicul dermatolog Irina Batîr a descris cauzele apariției sindromului Gianotti-Crosti, simptomele prin care se manifestă, dar și metodele de vindecare a acestei infecții.

Potrivit specialistului, această boală se mai numește acrodermatită papuloasă infantilă, care produce papule simetrice la nivelul feței, feselor, extremităților superioare și inferioare, fiind însoțită uneori de prurit. Dr. Irina Batîr explică, că infecția apare, de obicei, primăvara și vara, ca reacție cutanată la o infecție virală.

Etiologie:

Sunt incriminați o varietate de agenți virali: Virusul hepatitei B, Virusul Ebstein- Barr, Virusul hepatic A, Parvovirsulul B 19, ECHO, Coxackie A16, B4, B5, citomegalovirusul, adenovirusul, enterovirusul, parainfluenza., unii agenți bacterieni streptococ din grupul A, mycoplasma.

Sindromul Gianotti-Crosti afectează cel mai frecvent copiii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 15 ani, fete și băieți în egală măsură.

Simptome:

Sindromul Gianotti-Crosti se manifestă, pentru început, printr-o infecție respiratorie superioară, care poate fi însoțită de:

• febră;
• slăbiciune;
• limfadenopatie;
• diaree.

Prin urmare, apar leziuni pe corp unde se atestă erupții maculo-papuloase de culoare roz-roșie, localizate pe extremitățile superioare și inferioare, partea extensorie, genunchi, palme, fese și la nivelul feței. Aceste papule provoacă mâncărime.

Mai pot fi prezente: micropoliadenopatia reactivă inghinală și axilară, stare generală moderat alterată, hepato-splenomegalie discretă. 

Diagnostic diferențial: reacții alergice la medicamente, ptiriasis rozat formă papuloasă, urticarie formă papulară, exanteme virale, molusc contagios, lichen plan și lichen nitidus.

Diagnostic pozitiv: este susținut de anamneza, morfologia și distribuția caracteristică a leziunilor. Mai pot fi prezente leucopenia, monocitoza, anemia hipocromă. 

Evoluție:

Acrodermatita papuloasă infantilă are o evoluție autolimitată, cu dispariția eritemului și a leziunilor spontan în decurs de 2-8 săptămâni, explică dermatologul.

Tratament:

„Nu necesită tratament special”, afirmă dr. Irina Batîr. 

Pentru vindecarea pruritului se administrează antihistaminice orale (Aerius, Claritine Zyrtec, Xyzal), loțiuni calmante care conțin calamine și oxid de zinc (cytellium, serozinc), emoliente (xeracalm ad, lipikar baume ap, ivahydra).