Persoanele care au pielea foarte albă ar trebui să evite consumul de hrişcă

Unul din cele mai populare alimente în dietele hipocalorice este hrișca. Fiind bogată în vitaminele E, B1 şi B2, dar şi în proteine, carbohidraţi, fibre, fosfor, hrișca ne oferă ingredientele necesare pentru o funcționare optimă a organismului. Totuși, ar trebui să cunoașteți că pe lângă multiplele sale beneficii, hrișca mai are și contraindicații.

Hrişca este un aliment popular şi tradițional în țări precum Rusia, Ucraina, Franța, Polonia și în Republica Moldova. Deşi nu face parte din clasa cerealelor (este o plantă ierboasă înrudită cu rubarba și stevia creață), hrişca este net superioară grâului, de exemplu, prin elementele nutritive care protejează organismul de factorii externi şi îl fortifică mai ales în sezonul rece şi la începutul primăverii.

În plus, hrişca ține greutate sub control. Fiind bogată în fibre alimentare insolubile, în lizină (un aminoacid esențial), magneziu, în cupru organic şi vitamine din complexul B, hrişca conține substanțe cu efect diuretic, care reduc excesul de apă din corp.

Cine nu ar trebui să consume deloc hrișcă?

Deși nu se cunosc prea multe contrindicații ale consumui de hriscă, ea fiind recomandată atât bebelușilor cât și copiilor, acest aliment poate fi periculos pentru unele persoane.

În situații extrem de rare, hrișca poate provoca alergii la unele persoane, manifestându-se prin tulburări digestive, umflături sau erupții cutanate.

Totodată, persoanele diagnosticate cu fagopyrism – o afecțiune care constă în fotosensibilizarea acută a pielii – nu trebuie să consume hrişcă în cantități mari (în special planta verde sau sucul extras din planta verde). Cu alte cuvinte, persoanele care au pielea foarte albă trebuie să evite consumul de hrişcă întrucât acesta determină apariția de pete roşii şi dureri sub formă de arsuri care persistă chiar şi 3-4 zile.