mamaplus

Ana Maria Ivan, despre cele mai violente povești pentru copii. ”Capra cu 3 iezi” e prima pe listă

0
//
28.11.2019

Bloggerița Ana Maria Ivan a abordat într-un articol recent un subiect destul de controversat ce ține de poveștile pentru copii. Ana Maria s-a referit în special la categoria de vârstă 5-7 ani, când impactul emoțional produs de basmele citite este extrem de mare și poate avea, în unele cazuri, urmări nu prea bune. Acest fapt este demonstrat științific, astfel încât părinții ar trebui să se gândească de două ori înainte să-i citească micuțului de 5 ani povestea ”Capra cu trei iezi”. Mai jos găsești un fragment din articolul original al bloggeriței.

”Mulți cred și spun ”copilul meu nu este afectat de o poveste cu final trist sau nu va folosi cuvintele vulgare auzite”. Realitatea este că sunt copii care visează urât și țipă noaptea în somn, sunt copii care jignesc sau îmbrâncesc alți copii la școală sau în parc, fix așa cum au auzit sau au văzut într-o anumită poveste, doar că parintele nu face legătura între ce poveste a auzit copilul și comportamentul lui.

Specialiști nu recomandă să îi țineți într-un glob de sticlă, dar menționează că la vârste mici este recomandat să evitați contactul cu poveștile triste, violente sau în care se folosesc cuvinte vulgare, doarece nu aduc nici un beneficiu copilului. 

mamaplus

Top 5 povești violente:

1. ”Capra cu 3 iezi”

Ca fir general, capra sfătuie iezii să o asculte și să nu deschidă ușa străinilor. ”Dacă vede lupul şi vede că nu mai găseşte nimic, îşi pune în gând una: aşază cele două capete cu dinţii rânjiţi în fereşti, de ţi se părea că râdeau; pe urmă unge toţi păreţii cu sânge, ca să facă şi mai mult în ciuda caprei, ş-apoi iese şi-şi caută de drum.”
Modul violent în care este transmisă informația poate fi evitat până la vârste mai mari. Singura poveste care m-a oripilat și m-a făcut să am coșmaruri ani întregi a fost ”Capra cu 3 iezi” și ale lor capete sângerânde din ferestre.

2. ”Scufița Roșie”

Povestea vorbește despre riscul și primejdiile cu care se pot confrunta copiii atunci când se abat de la drumul stabilit pentru a ajunge la destinație. Recomand schimbarea finalului cu unul mai blând, în care înțelesul este același dar modul de a face lucrurile să fie prezentate nonviolent.

3. ”Albă ca Zăpada”

Să faci bine și să fii cuminte și ascultator îți aduce satisfacții, dar hai să nu prezentăm copiilor varianta de ”adu-mi capul, inima, ficatul fetei” (depinde de versiune). Mamele vitrege nu sunt rele așa cum sunt prezentate în poveste.

4. ”Hansel și Gretel”

Am ascultat povestea asta prima oară la 12 ani și mă bucur că abia atunci am ascultat-o. Cu tot respectul pentru Frații Grimm, povestea mi se pare pur și simplu groaznică. Cum părinții își părăsesc copiii pentru că nu au bani de mâncare, copii singuri în pădure, vrăjitoarea care vrea să îi tortureze și să îi mănânce… Nici nu știu ce aș putea inventa ca să iasă o poveste veselă.

5. ”Soacra cu 3 nurori”

Ce vor învăța fetele de la această poveste? O soacră care va fi rea și care le va pune la muncă, ținându-le flămânde, iar apoi va fi torturată la sfârșit de nurori: ”Tu s-o iei de cânepa dracului şi s-o trăsneşti cu capul de peretele cel despre răsărit, cât îi putea; tot aşa să faci şi tu cu capul babei, de peretele cel despre apus…”

Știați că poveștile Fraților Grimm au iscat scandal prima oară când au fost publicate și că erau povești pentru adulți, nu copii?

mamaplus

Top 5 povești recomandate:

1. ”Casa cu o mie de oglinzi”

O poveste din care copiii învață că ceea ce sunt este ceea ce se vede și în oglindă.

2. ”Cuore, inimă de copil”

Învață despre familie, școală, colegi și profesori.

3. ”Amintiri din copilărie” (cu anumite excepții)

Este plină de învățăminte și sfaturi pentru copii mai mari sau mai mici.

4. ”Heidi”

Este o poveste din care copiii vor învăța ce este prietenia dar și valoarea familiei.

5. ”Te iubesc, orice-ai face!”

O carte plină de iubire, siguranță și experimente cu care copiii se vor amuza copios.

La vârsta copilăriei personajele din basme le sunt modele de viață pe care își doresc să le urmeze în viața adultă. Depinde doar de părinți și de cum le prezintă copiilor poveștile, ce omit din ele și cât adevăr spun.”