Copiii suferă din cauza divorțului nu mai puțin decît părinții. Dacă aveți copii din această căsătorie, atunci relația nu se poate termina de tot. Copilul nu poate fi separat completamente, dar puteți să schimbați lucrurile. Chiar dacă nu mai sunteți soți, nimeni nu v-a absolvit de obligațiile părintești. Cum să-i explici copilului cauzele divorțului? Cum să faci să menții legătura copilului cu părintele plecat? Cum să întîlnești Anul Nou fără unul dintre părinți. La aceste întrebări a răspuns psihologul pentru copii Olga Modîrca.
Ce impact are divorțul asupra copilului?
Dacă nu cunoști cauzele divorțului, la ce vîrstă copilul a trecut prin această traumă psihologică, e foarte complicat să răspunzi la această întrebare și e complicat să dai sfaturi. Aceasta este o temă complicată pentru toți, dar în special pentru copii.
Copilul care crește din primele zile cu mama și tata, se simte cu ei un tot întreg. El îi iubește pe amîndoi și are nevoie de ei în egală măsură. Orice psiholog va confirma că, în principal, copilul are nevoie de siguranță, protecție și iubire. Dar divorțul presupune anume pierderea acestei senzații.
Copiii percep divorțul părinților ca o pierdere. Spre deosebire de alte cazuri tragice, precum moartea unui părinte, emoțiile legate de divorț se pot repeta pe parcursul mai multor ani. Divorțul, pe o scală de evaluare, ocupă un loc de top, iar unii copii privesc divorțul ca o moarte a familiei.
Divorțul părinților îi cauzează copilului un stres puternic. Putem vorbi despre mai multe consecințe grave ale divorțului, adultul trebuie să înțeleagă că un copil nu are suficientă experiență ca să depășească astfel de situații traumatizante. Copilul poate manifesta agresivitate și nesupunere sau se poate închide în sine. El se teme că mama sau tata îl va părăsi și pe el. Majoritatea psihologilor sînt de părerea că cu cît copilul este mai mic, cu atît mai ușor trece peste separarea părinților, dar aceasta nu înseamnă că nu vor exista consecințe.
Cum să te comporți cu copilul în această situație?
Este inutil să-i spui unui copil mai mic de 3 ani că tatăl nu va locui împreună cu voi. El încă nu înțelege noțiunile de „ieri” sau „azi”, astfel că nu pricepe că separarea părinților îl va afecta. De la început el nu va sesiza mari schimbări, mama doar rămîne cu el.
Dacă între mamă și copil există o legătură foarte strînsă, un tată, fie el cît de bun și de iubitor, nu o va putea înlocui pe mama. Copilul este dependent de dispoziția mamei, pentru că mama îi este cea mai apropiată și iubită persoană. De aceea micuțul va suferi nu din cauza divorțului, ci din cauza emoțiilor mamei.
Mama poate fi nervoasă și își varsă nervii pe copil. Iar lui îi este frică –lumea căpătă pentru el culori sumbre. Iată de ce, oricît ar fi de greu, mama trebuie să mențină o atmosferă pozitivă în familie – copilul trebuie să se simtă iubit.
Cum să-i spui copilului despre divorț?
Aceasta este, probabil, cea mai frecventă, importantă și cea mai complicată întrebare pe care și-o pun părinții care vor să divorțeze. Vreau să cred că părinții în aceste momente se gîndesc, în primul rînd, cum să-și ajute copiii să treacă cît mai ușor peste această situație, dar nu la împărțirea averii și la clarificarea relației dintre ei. În al doilea rînd, părinții trebuie să fie calmi! Nu are rost să vă certați și să vă educați unul pe altul. Nervozitatea se transmite copilului, care și așa este stresat. Nu-i transmiteți acestuia emoțiile dumneavoastră.
Divorțul trebuie anunțat copilului de către ambii părinți. Dacă acest lucru nu e posibil, atunci e bine să-i vorbească copilului părintele cu care acesta are o legătură mai strînsă.
Sfaturi pentru părinții aflați în proces de divorț:
- Chibzuiți foarte bine despre ceea ce îi veți spune copilului, ca să fiți siguri că acesta v-a auzit și v-a înțeles.
- Nu-l mințiți și nu-i lăsați loc pentru interpretări. Cel mai bine ar fi ca copilul să afle despre divorț înainte de producerea lui. Atunci cînd îi spuneți despre divorț, faceți-l să înțeleagă că așa ați hotărît și nimic nu mai poate fi schimbat.
- Ca să minimalizați impactul, utilizați în conversație pronumele „noi”: „Noi suntem vinovați că nu ne-am înțeles! Te iubim la fel de mult ca și înainte! ” Copilul deseori în aceste situație își atribuie vinovăția. Cînd un părinte pleacă (de exemplu, tata pleacă la altă femeie), e important ca copilul să înțeleagă că între voi nu a mers ceva și voi sunteți responsabili de ceea ce s-a întîmplat.
Niciodată:
✔ Nu încercați să atrageți copilul de partea dvs.! Nu vă învinovățiți reciproc! Deși toți părinții știu despre aceasta, astfel de comportament este comod (tata ne-a părăsit, el este vinovat). Pentru a evita o astfel de situație, e bine să discutați deschis cu copilul, să-i explicați că au intervenit schimbări, că nu va mai fi ca înainte. În unele cazuri o astfel de discuție este folositoare. Pot apărea reacții neașteptate. Rețineți că prima jumătate de an după divorț este foarte complicată. De obicei, în țara noastră copilul rămîne cu mama. Iar mama însăși în această perioadă trăiește o stare de criză sau depresie. Trebuie să-i acorde atenție copilului, să hotărască problemele materiale și alte probleme semnificative, ceea ce este destul de complicat pentru ea. Anume în această perioadă trebuie să vă concentrați și să găsiți forțe pentru a ieși din această stare. Dacă nu reușiți de una singură, mergeți la un psiholog. Nu comiteți greșelile pe care le fac alții în această situație.
✔ Nu transformați copilul în umărul pe care să plîngeți. Nu-i transmiteți necazul dvs. Orice situație complicată de viață poate fi soluționată dacă vă concentrați asupra dvs. și asupra celui care suferă lîngă dvs.. Atît copiii mari, cît și cei mici trăiesc momente grele după divorțul părinților. Repet că ei nu au experiență pentru așa ceva.
✔ Discutați cît mai mult cu copilul. Ascultați-l ce are de spus. Lăsați-l să-și exprime emoțiile și sentimentele. Ajutați-l să se destăinuie, chiar dacă nu vă place ce auziți. Chiar dacă vrea să strige, ca să se elibereze de emoții, oferiți-i o astfel de posibilitate. Astfel nu se va simți neajutorat, va „arunca” emoțiile negative. Să nu-l puneți niciodată să vă povestească despre viața actuală a fostului soț.
✔ Nu vă certați în prezența copilului. Nici măcar în șoaptă. Nici măcar în gînd. Imediat va simți furia și îl va face să se simtă neferici.
✔ Permiteți-i să vă iubească, are nevoie de aceasta. Cînd va crește, va înțelege. Iar acum nu îl vorbiți de rău pe fostul soț în fața copilului.
✔ Țineți minte, copilul nu este proprietatea dumneavoastră. Nu așteptați de la el solidaritate și fidelitate sau să-l acuze pe fostul soț. Dacă nu-i puteți explica de ce ați divorțat, atunci încercați să-l convingeți că mama și tata îl iubesc ca mai înainte, îi veți micșora suferința și măcar în planul iubirii veți rămîne uniți. Indiferent de ce s-a întîmplat, păstrați o relație bună cu tatăl copilului.
✔ Cît de mult ar vrea, mama nu poate ține locul tatălui. Prea multă severitate sau prea multe cadouri nu constituie o soluție. Veți obosi psihologic și vă veți simți epuizată.
Ce să-i spui copilului despre părintele care a plecat?
Că este un tată foarte bun, că vor avea posibilitatea să se întîlnească ori de cîte ori va dori. Că și tata își face griji în legătură cu situația creată.
Dacă tatăl intenționează să plece în alt oraș sau altă țară, trebuie să-i promită copilului că va putea veni în ospeție.
Cum să reduci emoțiile copilului în ajun de sărbători ?
Cum să-i explici copilului că unul dintre părinți nu va fi prezent la masa de Revelion, cu ce să-i distragi atenția? Ce poți face în astfel de circumstanțe, ca să nu sufere? Cum să eviți aceste momente neplăcute? La aceste întrebări nu există un răspuns ferm, totuși există unele soluții.
Dacă tata a rămas în același oraș/sat, să-l rugați să vină în ospeție. Dacă nu poate să vină în acea seară, poate veni a doua zi, ca să petreceți împreună prima zi din an: la teatru, în parc (patinoar ) sau la film.
În al doilea rînd, într-un veac al tehnologiilor, există multe posibilități de comunicare, chiar dacă acesta este plecat – telefon, skype, un mesaj video realizat din timp, un cadou pus sub brad!
În al treilea rînd, împodobiți bradul împreună cu copilul și puneți un cadou pentru tata sub brad (sau pentru ceilalți membri ai familiei, cadoul poate fi o poezie, un cîntec, o felicitare confecționată de copil, desen, globuleț).
Dragi părinți, organizați-vă viața astfel încît să-i acordați copilului cît mai multă atenție, sfatul e valabil pentru ambii părinți. Copilul trebuie să aibă un orar clar al zilei și să aibă activități preferate, astfel nu-i va ramîne timp să sufere și să se întristeze. Prin comunicare se poate reduce stresul copilului și frica părinților. Arătați-i copilului că interesul și grija față de el nu s-au diminuat, ci dimpotrivă a crescut. Înțelegeți-vă cu fostul soț să invitați un Moș Crăciun, cînd și unde va interacționa cu copiii. Copiii simt falsitatea, atît în comunicare, cît și în acțiuni, astfel tot ce faceți trebuie să fie sincer, dar nu din obligație.
Dacă fostul soț nu vrea să se întîlnească cu copilul, pentru că există și astfel de situații complicate, atunci se pot implica bunicele, bunicii sau alte rude. Însrieți-l la diferite cercuri, pentru a-i ocupa timpul liber.
Dar tot timpul amintiți-vă că doar o relație liniștită și civilizată îl va ajuta pe copil să accepte situația, nu va trauma irecuperabil copilul, iar copilul va putea trata problema filozofic.
Autor Cristina Scripnic
