De ce copiii din aceeași familie cresc atât de diferiți?

De ce copiii din aceeași familie cresc atât de diferiți?

-
//
06.02.2017

De ce se întâmplă acest lucru? Copiii născuți din aceiași părinți ar trebui să fie asemănători în sens biologic. Ei cresc în aceeași familie, în ambianțe asemănătoare. De ce atunci caracterele și comportamentul lor sunt atât de diferite?

De ce copiii din aceeași familie cresc atât de diferiți?

Acest lucru se explică prin faptul că viața unui copil, începând cu momentul concepției, nu este o copie exactă a vieții altuia. Copiii apar pe lume în diferite perioade ale vieții părinților. Să presupunem că în timpul nașterii primului copil situația din familie era liniștită și fericită. În schimb atunci când s-a născut al doilea, atmosfera era stresantă și plină de probleme, iar între părinți existau conflicte frecvente.

Sau un copil a fost planificat, iar concepția celui de-al doilea a fost neașteptată, accidentală. Din aceste cauze chiar și perioadele de viață intrauterină a copiilor sunt diferite. Interesant este că, și în cazul gemenilor identici, caracterele se pot deosebi destul de puternic.

Dăm copiilor doar corpul

Atunci când naștem un copil, îi oferim doar un corp fizic. Este greșit să credem că îi oferim și caracterul, temperamentul, soarta. De aceea putem influența doar foarte puțin asupra destinului copiilor. Cum? Prin modul în care îl creștem, educăm, îi dăruim căldura sufletului, îi cultivăm valorile de viață pe care le considerăm corecte, îl învățăm să se comporte cu alți oameni și în societate, îi insuflăm regulile de morală etc.

Nu trebuie să credem că toate acestea se cultivă prin cuvinte, sfaturi și recomandări. Din contra, acestea se transferă doar prin exemplu propriu. Copilul va considera normală atmosfera pe care o va vedea în casă, iar acest model îi va considera corect și îi va repeta în viață.

De aceea, dacă membrii familiei obișnuiesc să țipe unii la alții și să se jignească, însă spun copilului că trebuie să fie respectuos față de alții, aceste sfaturi vor fi vorbe goale, pentru că din copilărie el a trăit într-o altfel de atmosferă. Ea i se pare normală și o va repeta, pentru că nu cunoaște alte modele.

De ce copiii din aceeași familie cresc atât de diferiți?

Efectul polarizării

Trebuie să recunoaștem că, uneori, părinții subliniază și hrănesc ei înșiși diferențele dintre copiii lor. Pe unul îl laudă, iar pe altul îl ceartă, contrapunându-i fără voie. Ca rezultat, diferența dintre copii devine tot mai mare.

De ce se întâmplă acest lucru? Mama sau tatăl laudă copilul care îi seamănă. De exemplu, mama îl laudă pe fiu pentru că este modest, ascultător, drăgăstos. În schimb fiica crește o individualistă neascultătoare. Este greu să o controlezi, de aceea caracterul ei nu este pe placul mamei, în special la vârsta adolescenței. În rezultat, mama o ceartă. În cazul tatălui, totul este invers: îi place caracterul fiicei și nu îi place temperamentul fiului. Și deși părinții încearcă să acționeze concertat, copiii simt atitudinea diferită, iar polarizarea psihologică se adâncește.

Probabil că, atunci când laudă un copil și îl ceartă pe celălalt, părintele o face din bune intenții, sperând că al doilea va lua exemplu de la primul și se va îndrepta. În realitate totul este invers: al doilea se îndepărtează tot mai mult, iar diferențele dintre copii se accentuează.

Oferim copiilor educație și valori de viață

După cum am spus mai sus, nu putem schimba caracterul, temperamentul și personalitatea copilului. Sarcina părinților este să își „șlefuiască” odraslele. Trebuie să facem totul pentru a educa cât mai bine copiii, pentru a le oferi educația cea mai bună. Obligația noastră este să îi pregătim de viață în așa fel încât, la momentul când le vor crește aripile, copiii noștri să fie oameni independenți, corecți și cât mai bine adaptați la viață.

Nu trebuie să îi comparați între ei. Nu sunt pui în incubator și nu sunt obligați să fie identici. Fiecare dintre ei a venit pe lume cu scopul său și cu drumul său de viață. Nu le-am dat noi, nu e rolul nostru să le schimbăm.

Treaba noastră este să creăm copilului cele mai bune condiții pentru creștere și dezvoltare, pentru ca să crească puternici și să aibă cât mai multe abilități de viață. Iar compararea copiilor între ei, „unul este bun, o ascultă pe mama și face cum i se spune, iar al doilea este rău, pentru că face ce și cum vrea și nu o ascultă pe mama”, o astfel de abordare nu are rezultate pozitive. Recunoașteți dreptul fiecărui copil la viața sa și la drumul său.

De ce copiii din aceeași familie cresc atât de diferiți?

Sursa