Alăptarea la sân este una dintre cele mai mitologizate elemente ale maternității. Există o mulțime de „credințe” populare despre felul în care trebuie să arate alăptatul la sân, ce să faci pentru succesul acestuia, la ce poate duce și cum să îl încetezi. Aceste mituri sunt peste tot – le transmit rudele mai în vârstă, prietenele, medicii, paginile revistelor colorate… Însă în lume existe o abordare numită medicină bazată pe dovezi: aceasta verifică prin studii atât „metodele general cunoscute și acceptate”, cât și noile ipoteze. Iar rezultatele sunt uneori destul de neașteptate!
Alăptarea îndelungată are o influență pe termen lung asupra tensiunii la copii
Este cunoscut faptul că alăptarea la sân contribuie la sănătatea bebelușului. Totodată, se consideră că toate avantajele acesteia dispar odată cu încetarea ei, ba poate chiar și mai devreme, pentru că „după un an laptele matern nu conține nutrienți și nu aduce beneficii”. De fapt, beneficiile laptelui matern nu dispar brusc, imediat ce copilul a împlinit un an (sau doi, sau trei…), mai mult chiar, alăptarea îndelungată are consecințe pe termen lung asupra copiilor. Astfel, un studiu japonez, care a împărțit 377 de cupluri mamă-copil în grupe de alăptat scurt (în medie 5,1 luni) și îndelungat (în medie 11,3 luni), a stabilit că deja la vârsta de 7 ani tensiunea arterială în grupa de alăptat îndelungat era mult mai scăzută comparativ cu cealaltă grupă. Și aceste rezultate nu depindeau de greutatea la naștere, ceea ce a permis cercetătorilor să vorbească despre efectul de protecție al alăptatului îndelungat împotriva tensiunii arteriale ridicate la copii.
Copiii care au fost alăptați la sân învață mai bine
Cercetătorii australieni au prelucrat o cantitate mare de date, demonstrând această teză pe mai multe direcții. Au fost studiate performanțele academice la vârsta de 10 ani a unui grup de 1038 de copiii, în legătură de durata alăptării lor naturale. După ce au fost efectuate corectările referitoare la veniturile familiei, factorii materni și dezvoltarea timpurie în cadrul familiei, s-a stabilit că alăptarea mai îndelungată de jumătate de an are o importanță foarte mare în special pentru băieței: fiecare lună suplimentară de alimentare la sân era legată de succese mai mari la matematică, citit și scris. Un alt studiu australian, la care au participat 2868 de copii, s-a axat concret pe capacitățile lingvistice. Copiii alăptați la sân mai mult de 6 luni au primit note mult mai mari la testele de limbă la vârsta 5 ani, cu o deosebire și mai mare la vârsta de 10 ani. Acesta a condus cercetătorii la concluzia că alăptarea îndelungată a bebelușilor are o influență pozitivă asupra dezvoltării capacităților lingvistice la copii. Iar acest fapt vine în contradicție cu miturile răspândite la noi, potrivit cărora „alăptatul natural încetinește dezvoltarea copilului! Cât timp îl hrăniți la sân, el nu va începe să vorbească normal!”
Alăptatul la sân normalizează greutatea corporală la copii…
Deseori mămicilor de sugari li se spune că micuții lor nu iau în greutate „cât trebuie”, orientându-se după normele de luare în greutate ale copiilor hrăniți artificial. Copiii alimentați natural și cei alimentați artificial cresc în mod diferit și trebuie să ținem minte că norma se referă la micuții alimentați cu laptele mamei, și nu cu lapte praf! Copilul alimentat la sân se dezvoltă așa cum este stabilit genetic, și nu cum au stabilit tehnologii producători de lapte praf. Mai mult: chiar și în cazul în care există anumite riscuri, alăptatul îndelungat poate să îndrepte situația!
Acest lucru a fost demonstrat, de exemplu, de studiul particularităților de dezvoltare a copiilor cu greutate diferită la naștere, alăptați natural. În grupul de 407 copii au fost incluși și copii născuți cu greutate prea mică, și copii care aveau o greutate normală, și copii care s-au născut cu greutate mare (inclusiv născuți de mame cu diabet zaharat gestațional). Au fost identificate următoarele legități: copiii născuți cu greutate mică, alăptați doar la sân, de obicei luau foarte activ în greutate în primele două luni de viață. Copiii născuți cu greutate mare, dimpotrivă, aveau un ritm destul de lent de luare în greutate începând cu luna a 9-a de viață, și la aproximativ un an, greutatea copiilor din cele două categorii devenea aproape egală.
Concomitent, observarea separată a copiilor născuți cu o greutate mai mare a corpului a arătat că în primele 4 luni nu au existat nici un fel de deosebiri între ritmul de luare în greutate a celor alimentați natural și alimentați artificial. În schimb, dacă micuțul era hrănit la sân mai mult de 12 luni, indicele masei corului rămânea în limitele normei, iar dacă alăptarea era încetată mai devreme, acest indice creștea mult peste normă, cel puțin până la vârsta de trei ani.
…și la mame, inclusiv pe termen foarte lung
Acest fapt a fost demonstrat de un grup de cercetători finlandezi, care au efectuat un studiu retrospectiv cu scopul de a stabili care sunt efectele de lungă durată ale lactației asupra greutății și metabolismului mamelor. Studiul a încorporat 212 femei în vârstă de la 36 până la 60 de ani, după 16-20 de ani de la ultima sarcină. După cum au arătat cercetările, femeile care au alăptat la sân mai puțin de jumătate de ani aveau un procent de grăsime corporală mult mai mare comparativ cu cele care au alăptat între 6 și 10 luni, dar în special cu cele care au alăptat peste 10 luni! Aceste diferențe nu depindeau de greutatea până la sarcină, indicele greutății corporale, prezența sau absența menopauzei, fumat, studii superioare, activitate fizică în trecut și prezent, consumul de energie. În plus, s-a stabilit un nivel mai înalt de colesterol la cele care au alăptat puțin, dar cu valori mai mari ale tensiunii arteriale. Prin urmare mămicile care încetează alăptatul mai devreme pentru a „reveni în formă după naștere” fac o greșeală uriașă…
…și întărește oasele mamelor
De câte ori ați auzit sau ați citit părerea potrivit căreia alăptatul la sân „spală calciul din organism”? De fapt, chiar dacă calciul se consumă la producerea laptelui, natura a prevăzut o „poliță de asigurare”, pentru că alimentarea corectă a urmașilor trebuie să fie un avantaj biologic, și nu un factor de risc. Ca urmare, femeile care alăptează asimilează mult mai bine calciul din alimente, aceasta fiind o particularitate a metabolismului general al organismului. Tocmai de aceea savanții scandinavi au obținut următoarele rezultate: același grup de finlandezi pomenit mai sus a verificat și starea oaselor șoldului și tibiei la 145 de femei de 36-60 de ani după 16-20 de ani de la ultima naștere. Femeile care au alăptat la sân în total peste 33 de săptămâni din viața lor (fără a avea importanță numărul copiilor), aveau o rezistență osoasă mai mare, indiferent de înălțime și greutate, menopauză, tratamentele hormonale și activitatea fizică prezentă. Rezultate asemănătoare au obținut și norvegienii, care au ajuns la concluzia că fiecare 10 luni de alăptat la sân reduce cu 12% riscul fracturii de șold în postmenopauză, o problemă atât de răspândită printre femeile în etate.
…și protejează împotriva cancerului
Din păcate, în pofida recomandării globale de a încerca să alimentăm la sân cel puțin doi ani, există un mit foarte persistent despre faptul că alăptatul la sân mai îndelungat de un an contribuie la dezvoltarea cancerului. Acesta este un neadevăr total și absolut, combătut de o serie întreagă de studii. Acestea sunt atât de multe, încât putem lua ca exemplu metaanaliza, efectuată în anul 2002, a 47 de cercetări din 30 de țări, în care au fost examinate date colectate de la 50302 femei cu cancer de sân și 96973 de femei care nu au această boală. Concluziile acestei metaanalize sunt următoarele: femeile cu cancer de sân aveau în medie mai puține nașteri, iar durata medie a alăptării la sân era mai mică (9,8 luni comparativ cu 15,6 luni). S-a stabilit că riscul relativ de dezvoltare a unui cancer de sân se reduce cu 4,3% la fiecare 12 luni de alăptat la sân, suplimentar la reducerea de 7% pentru fiecare naștere. Aceste date nu depind de țară, vârstă, menopauză, proveniență etnică și vârsta nașterii primului copil.
Ați observat deja, probabil, tendința „alăptezi mai mult, ești mai sănătoasă”. Alăptarea îndelungată este, desigur, o temă sensibilă pentru forumurile actualelor și viitoarelor mămici.
În final, în același context, am vrea să prezentăm încă un fapt interesant:
Majoritatea mamelor care au alăptat o perioadă mai îndelungată nu se gândeau să o facă
În timpul primei sarcini, majoritatea femeilor nu își programează să alăpteze un timp îndelungat. Marea lor majoritate gândesc ceva de genul „dacă am noroc, alăptez până la un an și ajunge”. Multe ajung să își exprime dezacordul pe forumuri în privința femeilor care continuă, nu se știe din ce cauze, să alăpteze copiii care merg deja și chiar vorbesc!... Însă totul se schimbă atunci când gravidele au propriul copil, cu dorințele, nevoile și obiceiurile sale. Și o parte dintre cele care anterior se pronunțau împotriva alăptării îndelungate va completa rândurile acestora. Astfel, un studiu a relevat, la 107 mămici din Australia, care alăptau după vârsta de doi ani, că 87% dintre ele nu aveau de gând să alăpteze atât de mult, iar multe dintre ele simțeau dezgust față de alăptarea copiilor trecuți de un an. Așa că reprezentările noastre despre viața împreună cu micuțul deseori nu coincide cu realitatea. Cel mai important este să ținem minte că alăptatul la sân va aduce cu siguranță beneficii pentru sănătatea atât a mămicilor, cât și a copiilor!
