Esența procedurii
Fertilizarea în vitro este denumită în mod obișnuit FIV.
FIV este procesul de fertilizare prin combinarea manuală a unui ovul cu un spermatozoid într-un mediu de laborator. Astfel se recoltează ovocitele de la parteneră și materialul seminal de la partener, se fertilizează în laborator, iar embrionii astfel creați se introduc apoi în uterul femeii.
În prezent, FIV este unul din cele mai reușite metode de tratare a infertilității, când din diverse motive un cuplu nu poate concepe un copil. De cele mai dese ori, motivul este permeabilitatea trompelor uterine sau lipsa acestora. Astfel, spermatozoizii nu ajung până la ovul pentru fertilizare.
Pentru a efectua fertilizarea în vitro se recoltează ovocitele de la parteneră și materialul seminal de la partener, se fertilizează în laborator, iar embrionii astfel creați se introduc apoi în uterul femeii.
Alte forme de sterilitate când metoda FIV este eficientă:
- infertilitatea tubară (lipsa sau impermeabilitatea trompelor uterine, adeziuni în cavitatea abdominală).
- endometrioză în diverse stadii
- infertilitatea endocrină (polichistoză ovariană, anovulație).
- infertilitate masculină sau de origine neclară.
Etapele procedurii FIV
1. Stimularea ovariană care asigură dezvoltarea simultană a unui număr crescut de foliculi la nivelul ovarelor astfel încât, în momentul puncției să existe un număr suficient de oocite în vederea fertilizării.
În ciclul spontan, în fiecare lună, ovarul femeii eliberează un singur ovocit astfel încât pentru obținerea mai multor ovocite este necesară stimularea medicamentoasă a ovarelor. Această fază a tratamentului durează 10-12 zile, perioadă în care pacienta urmează un tratament injectabil zilnic cu gonadotropine (hormoni hipofizari care stimulează dezvoltarea foliculară). Ulterior are loc recoltarea ovocitelor prin puncţie ovariană transvaginală ghidată ecografic, sub anestezie generală și durează aproximativ 10-15 minute. Lichidul folicular se aspiră în eprubete sterile. Ele se transferă imediat embriologului. Oocitele se evidențiază apoi la microscop și se introduc într-un mediu special de cultură. În ziua puncției foliculare, șotul trebuie să obțină o probă de spermă. După o pregătire specială, spermatozoizii sunt puși în contact direct cu oocitele.
2. După trecerea în laborator a eprubetelor cu lichid folicular embriologul analizează la stereomicroscop conținutul fiecărei eprubete. Ovocitele sunt selecționate, spălate în mediul de cultură și evaluate în ceea ce privește calitatea. Ovocitele mature sunt separate în vederea utilizării în proceduri de FIV sau ICSI, cele imature sunt trecute în cultură pentru maturare în vitro. După 24 de ore de la fecundație are loc analiza morfologică a embrionilor și separarea lor în funcție de calitate. Embrionii cu scor morfologic bun (A și A-B ) sunt selecționați pentru transfer.
3. Transferul de embrioni din incubator în uter are lor de regulă maxim în a 5 zi de la recoltarea oocitelor. De obicei, se transferă 2-4 embrioni. Numărul embrionilor transferați este condiționat de calitatea embrionilor și vârsta pacientei. După introducerea unui specul în vagin, se îndepărtează mucusul din colul uterin. Embrionii sunt introduși în interiorul cavitații uterine cu ajutorul unui cateter fin, prin col.
Aceasta este o încercare. Dacă peste 12-14 zile testul de sarcină al pacientei este pozitiv, atunci se consider că procedura FIV a fost efectuată cu succes. Potrivit datelor statistice, după efectuarea procedurii FIV, șansele de obținere a sarcinii sunt pozitive în 30-35% de cazuri.
În cazul în care partenerii nu pot concepe un copil biologic (sterilitate absolută a unuia dintre soți), poate fi utilizat materialul de la donatori. În majoritatea clinicilor, contra unei taxe suplimentare și la necesitate vi se va propune sperma sau ovul de la donator.
Reducerea selectivă a embrionilor se efectuează în cazul în care mai mulți embrioni implantați în uter s-au prins. Adică este vorba despre distrugerea unuia sau a câtorva embrioni. Aceasta, dar și reducerea embrionilor în stadii incipiente până la introducerea în uter, provoacă reacția negativă a biserici față de procedura FIV. Asta pentru, că de facto este vorba despre întreruperea unor vieți concepute.
Reducerea selectivă a embrionilor sub o formă sau alta, este o parte indispensabilă a procedurii FIV, pentru că pentru obținerea unui rezultat de succes sunt recoltate mai multe ovocite.
Există contraindicații pentru efectuarea procedurii FIV?
Contraindicațiile pentru efectuarea procedurii FIV sunt în cazurile în care femeilor le este interzisă sarcina, dacă această reprezintă pericol pentru viața mamei sau a bebelușului:
- Deformații congenitale ale uterului;
- Tumorile maligne ale oricărui organ, inclusiv în trecut;
- Tumorile ovariene;
- Tumorile benigne ale uterului, care necesită tratament chirurgical;
- N timpul bolilor inflamatorii acute;
- Boli psihice (schizofrenie, depresie maniacală, etc.)
