Nimănui nu îi plac copiii „răsfățați" – capricioși, egoiști, insensibili, neatenți. Dar cum ar trebui să educați un copil, încît să nu crească un răsfățat? Care acțiuni pot dăuna copilului?
Cînd copiii mei erau încă foarte mici, mi se spunea de multe ori că îmi alint copii, deoarece îi mîngîi și încerc să-i calmez atunci cînd aceștia plîng. Din fericire, nu am crezut prostiile astea în acel moment.
Imposibil de a răsfăța un copil cu dragostea dv. Copiii au nevoie de dragoste, precum și produsele alimentare de aer proaspăt. Problema constă în ceea ce numiți „iubire".
Cînd oferim copiilor tot ceea ce își doresc, material, nu le oferim iubire. Părinții deseori cred că dîndu-le jucării copiilor sau satisfăcîndu-le orice alt capriciu al lor, aceștia arată copilului dragoste. Dar, în acest lucru se ascunde riscul de a educa un copil răsfățat.
Există trei consecințe negative ale faptului că răsfățați copiii, din punct de vedere material:
Aceasta formează un comportament dependent - lucrurile și plăcerile înlocuiesc lipsa de emoție pe care o simte copilul. Dacă copilul suferă un stres, atunci în loc să determine cauza apariției sale, părinții încearcă să-l scoate din această situație cu ajutorul cumpărăturilor, mîncării, alcoolului, etc. Cînd cumpărăm copilului prea multe jucării, prea multe dulciuri sau îi permitem prea mult să privească televizorul, nu le aratăm dragostea ce le-o purtăm. Le formăm astfel un comportament dependent.
Părinții adesea satisfac orice capriciu a copilului, uitînd de propriile nevoi. Dacă ve-ți alinta mereu copilul în detrimentul dv, atunci copilul va înțelege că la nevoile altora pot reacționa cu ignoranță, în cazul în care vor fi satisfăcute doar poftele sale. Dacă nu vă respectați, atunci nici copilul nu vă va respecta.
Una dintre caracteristicile societății noastre materialiste este că copiii învață să se evalueze prin ce reprezintă alte persoane și copii, în funcție de modul în care aceștia arată, cît de multe jucării au, cît de scumpe sunt hainele lor. Parinții trebuie să arate copilului că îl iubesc pentru calitățile sale interioare - grijii, compasiuii și dragostei de viață, etc. - și nu pentru cum arată, cum se comportă, sau pentru cum învață. Astfel, copilul nu va fi atît de dependent a evalua pe alții. Cînd răsfățați prea mult copilul cu lucruri sau haine noi, făcîndu-i invidioși pe prietenii săi, formăm acestuia dependența de opinia cuiva, de aprobarea altora, care se bazează doar pe aspectul său și pe faptul că posedă bunuri materiale.
Lucrurile materiale îi pot răsfăța pe copii, dar cu dragostea și atenția părinților nu. Iubirea - este acceptarea copilului așa cum este el. Aceasta este înțelegere, compasiune și grijă. Vă veți arăta dragostea petrecînd împreună timpul, jucîndu-vă cu el, ascultîndu-l. Dragostea dv oferă copilului un sentiment de siguranță și încredere. De asemenea, este imposibil de a răsfăța copilul cu cadouri, chiar dacă i se fac frecvent, dacă i le oferiți pentru că aveți chef, nu pentru că copilul vi le-a cerut.
Pentru un copil mic este firesc să ceară, îi plac multe lucruri, iar ceea ce le place vor să obțină imediat. Mulți părinți se simt vinovați atunci cînd sunt nevoiți să le refuze ceva copiilor, iar aceștia ca răspuns încep să plîngă. Dar părinților le este frică ca nu cumva să răsfețe copilul, dacă îi va ceda.
Dacă cedați copilului din cauza unor motive false (din cauza simțului de vinovăție sau ca acesta să nu plîngă), copilul va învăța repede faptul că sunteți ușor de manipulat. Dar, nici nu refuzați doar pentru a arăta că dv sunteți mai important. Copilul va simți aceasta și va cere mai mult.
Refuzați-i copilului doar atunci cînd este cu adevărat necesar sau din motive serioase. Încearcați să-i explicați întotdeauna copilului motivul refuzului dv, chiar dacă credeți că copilul este prea mic pentru a înțelege explicația dumneavoastră. Astfel, puteți construi o relație cu copilul, bazată pe respect reciproc, care va fi deosebit de important atunci cînd copilul devine adolescent. Odată ce ați explicat motivul refuzului, rămîneți pe poziție pînă la sfârșit. Dacă nu cedați la capriciile copiilor, atunci foarte curînd aceștia vor conștientiza zădărnicia lor.
Dacă vă simțiți vinovat, în același timp, amintiți-vă că copilul nu va înceta să vă iubească din cauza refuzului. Copiii se simt în siguranță și mai încrezători atunci cînd știu că cineva este responsabil pentru ei și că au situația sub control. Copiii sunt încă incapabili să facă față cu impulsurilor și capriciilor lor. Comportamentul lor neadecvat îi sperie chiar și pe ei înșiși, de aceea este important să îi ajutați să facă față situației dificile.
Copiii au nevoie de atenție, dar acest lucru nu semnifică faptul că copiii ar trebui să ceară prea multă atenție, sau să tindă să ia un tot timpul părinților. De la o vîrstă fragedă trebuie învățat copilul să-și petreacă timpul și singur, să se joace singur. Pentru a face acest lucru, copilul este înconjurat de jucării și cărți pe care le-ar putea lua cu ușurință. Joaca afară cu prietenii îl va învăța de asemeneasă fie independent.
Copiii au nevoie de multe ori de atenție imediată. Învățați-l pe copil să aibă răbdare și să aștepte. Dacă sunteți ocupat iar copilul vă cere să vă ocupați de el, cereți-i să aștepte 5 minute. Treptat creșteți timpul de așteptare. Nu permiteți copilului să întrerupă conversațiile dv cu alți adulți. Răbdarea - aceasta este o abilitate dobîndită, cu cît mai devreme ve-ți începe să învățați copilul să fie răbdător, cu atît mai ușor pentru el (și pentru dv) va fi în viitor.
Nu încearcați să îndepărtați copilul de la toate dificultățile și problemele din viața lui, altfel el nu va deveni niciodată independent și nu va învăța să le facă față. În special, este vorba de temele școlare. Desigur, în unele situații, el nu poate face față fără ajutorul dv, iar copilul trebuie să știe că poate conta mereu pe dv. Dar, în general, permiteți-i să facă față problemelor și să învețe din propriile greșeli.
