Tragedia care a avut loc zilele trecute în județul Suceava, unde un prunc de numai 6 săptămâni s-a stins din viață în timpul botezului, a ridicat multe semne de întrebare. Pe de o parte, sunt voci care susțin tradiția scufundării pruncului în apa de botez, iar de cealaltă parte sunt cei care consideră că botezul unui copil nu ar trebui organizat la o vârstă atât de fragedă, oferindu-i posibilitatea de a face o alegere proprie la maturitate. Părintele Savatie Baștovoi a venit cu o replică referitor la acest caz grav și a punctat câteva momente importante cu privire la prunci și apă, în general.

”Părerea mea despre botezul la 6 săptămâni este cunoscută în cercuri restrânse. Acum o voi face publică. În toată frumusețea Bisericii, în liniștea ei înălțătoare, în bunămireasma ei de rai, în dulceața cântărilor nu am înțeles niciodată spectacolul grotesc când un prunc căruia nu i s-a uscat bine buricul este trântit sub apă în timp ce țipă ca din gură de șarpe.

Să-mi lămurească cineva cum e argumentată această urgență a botezului, încât să nu mai poată aștepta ca acel copil să se înzdrăvenească? Paralela cu tăierea împrejur vechi testamentară nu e deloc potrivită, pentru că botezul e altceva. Iar celălalt argument, "ca să nu moară nebotezat", e de-a dreptul aberant. Uite că poate muri botezat.”, susține Savatie Baștovoi.

Preotul a ținut să menționeze și câteva reguli care ar trebui respectate în timpul ceremoniei de botez, dar iată că în unele cazuri ele sunt neglijate și se poate ajunge la urmări extrem de grave.

Câteva gânduri elementare despre prunci și apă:

  • Pruncul nu știe că sub apă nu se respiră și nu își poate ține respirația în mod rațional cum o face un adult.
     
  • Pruncul plânge pentru că se simte în pericol în mâini care miros altfel decât mama sa. Când e trântit în apă resimte un pericol de moarte, de aceea țipă ca la tăiere, nu pentru că nu e de acord cu botezul.
     
  • Când pruncul plânge, el deschide larg gura pentru a inspira aer. Dacă în acel moment îl trântești sub apă, el va trage, în loc de aer, apă în piept. Pruncul nu știe că sub apă nu se respiră. Nu este adevărat că îl puteți scufunda pe segmentul când a inspirat și urmează expirarea - deoarece are spasme de plâns, ritmul respirației poate fi încălcat și poate inspira apă.
     
  • Îndemânarea preotului de a acoperi nasul și gura nu aș recomanda-o tururor, mi se pare ceva ce ține de abilități de lecari, nu de preoție. E destul ca cineva să nu fie atât de îndemânatic ca să se producă o tragedie. Una la zece milioane e destul.
     
  • Botezul nu este și nu poate fi o practică riscantă. Nu există nici o virgulă în procentul de risc în botez. Discuțiile despre afundare sau stropire nu își au rostul. Întrebarea care se impune nu este dacă mai botezăm prin afundare, ci pe cine, cum și când afundăm. În sfârșit, atunci când e de apărat, ne apărăm, dar de ce ne mirăm când sîntem huliți pentru că a fost adus copilul viu la botez și a fost scos mort?

La țăranii moldoveni există chiar și până azi rânduiala ca bărbatul să nu ia prunc în brațe până la un an

”Cred că acest obicei s-a impus și el din cauza că bărbații pur și simplu nu știu să apuce un prunc sugar, nu au simțul natural necesar și îi pot dăuna. Hristos a zis: "Lăsați copiii să vină la Mine!" Nu a zis: "Aduceți copiii la Mine". Eu cred că un copil ar trebui botezat la vârsta când îl recunoaște pe părintele și întinde bucuros mâinile să îl apuce de barbă. Dacă judecată mea vă pare greșită, iertați-mă.”, a conchis părintele Savatie Baștovoi într-o postare pe Facebook.