Minciuna cu Moș Crăciun: nevinovată sau nu prea? Ce spun psihologii

Minciuna despre Moș Crăciun are farmecul ei mulți ani, dar vine și momentul adevărului. Este acel moment în care copiii află că nu există Moș Crăciun, că moșul care le-a adus cadouri este de fapt o rudă din familie. Dezamăgirea că nu există Moș Crăciun este mare și ea se vede pe chipul oricărui copil. Este bine să ne mințim copiii despre Moș Crăciun? Psihologii au încercat să răspundă la această întrebare, să explice care sunt consecințele acestei minciuni.

Copiii care cred în Moș Crăciun sunt mai veseli și mai optimiști. Pentru ei Crăciunul este de fapt parte din modul în care și-au imaginat o copilărie fericită. Cu toate acestea, psihologii consideră că părinții își încurajează copiii să creadă în Moș Crăciun, dar asta nu este chiar confortabil. Ei afirmă că există ceva incomod pentru părinți, în ceea ce privește conspirația lor de a spune că Moș Crăciun există. Părinții le oferă dovezi false și apoi, chiar se simt ciudat, că i-au făcut pe copii să creadă într-un prieten imaginar.

Copiii cred foarte mult în Moș Crăciun o perioadă de timp; totuși la un moment dat își dau seama că ceva pare “cusut cu ață albă”. Ei au abilitatea de a ști că de fapt Moșul a fost inventat, dar totuși le place să-și imagineze de Crăciun că el ar exista și să se bucure de cadouri și momentele de Crăciun. Deși sunt destul de mici, copiii reușesc să facă distincție între fantezie și realitate, că acestea provin din lumi diferite.

Mulți părinți spun că le place să se prefacă împreună cu copiii lor că există Moș Crăciun, sunt fericiți să trăiască împreună Magia Crăciunului, în fiecare an. Pe măsură ce copiii cresc, ei înțeleg mi bine farmecul tradițiilor Sărbătorilor de iarnă și al poveștilor cu Moș Crăciun.

Minciuna despre Moș Crăciun îi face pe copii să înțeleagă că nu toate poveștile spuse de părinți sunt adevărate. Copiii se trezesc la realitate, ei învață o lecție de viață: Nu tot ce spun părinții este adevărat!

Tot ce au auzit în copilărie despre povești, basme, zâne, prinți galanți, prințese frumoase este o fabulație. Basmele sunt universuri mirifice din cărți, care le dezvoltă copiilor creativitatea și imaginația, ca parte a gândirii, pentru a face diferență între oameni și animale. Basmele îi ajută să înțeleagă mai bine învățături și lecții de viață, atitudini și comportamente, sunt o sursă de inspirație și pozitivism.

Prin urmare, prin aceste minciuni, povești, basme, se promovează un scepticism oarecum sănătos pentru copii.