Oricare mamă de pe planetă care alăptează, conștient sau inconștient, tinde să îmbunătățească calitatea laptelui său și să mărească pe cât este de posibil conținutul de grăsimi prin controlul asupra regimului ei alimentar. Este oare posibil acest lucru? Într-adevăr oare un sugar are nevoie ca alimentația sa să fie foarte consistentă și bogată în grăsimi?
Fiecare lapte – la timpul lui!
Laptele matern are capacitatea de a-și schimba dramatic componența pe măsură ce bebelușul crește: de exemplu, laptele unei mame care a năsut acum câteva minute se va deosebi cardinal, după conținutul de grăsimi și componență, de laptele unei mame al cărei copil va împlini curând un anișor.
De regulă, experții în alăptare delimitează trei etape ”de maturizare” a laptelui matern: laptele primar (colostrul), laptele de tranziție și laptele matur. Fiecare este extrem de important pentru sugar. Despre virtuțile și proprietățile lor vom vorbi separat și în detalii…
Însă, în afară de schimbările ce apar în componența laptelui matern odată cu trecerea timpului, există alt gen de schimbări ce au loc în timpul unei singure mese – cu alte cuvinte, în primele 5 – 7 minute, bebelușul suge lapte absolut diferit, după componență, de cel pe care-l va suge spre sfârșitul alăptării… Și despre acest lucru urmează să vorbim în detalii!
Laptele primar – colostrul: beneficii de componență
Este absolut imposibil de a găsi o alimentație mai bună pentru bebeluș decât laptele primar al mamei sale – așa numitul colostru. De remarcat, colostrul este considerat extrem de important pentru sănătatea nou-născutului nu pentru că ar fi extrem de bogat în grăsimi. Adevăratul beneficiu al laptelui primar constă în faptul că acesta conține un număr record de substanțe nutritive și de protecție.
Interesant este și faptul că după compoziția sa fizico-chimică, colostrul se asimilează mai mult cu sângele decât cu laptele. Plus la toate, laptele primar se deosebește printr-un conținut foarte redus de apă, fapt ce protejează rinichii încă imaturi ai bebelușului. Ceea ce conține colostrul în abundență sunt factorii imuni vitali (care asigură nou-născutul așa numita imunitate pasivă), dar și factori de creștere – componente speciale ce stimulează creșterea și dezvoltarea copilului în primele zile de viață.
Colostrul este extrem de caloric (după valoarea energetică, colostrul depășește cu mult laptele matur). Din acest considerent, secreția redusă a laptelui primar nu trebuie să o sperie pe tânăra mămică. De exemplu, conținutul de proteine în colostru, variază între 11 și 15 % - un indice de trei ori mai mare comparativ cu laptele matur.
De aceea, chiar și o porție modestă de colostru (de regulă, pentru o singură alimentare, se produce circa 20 – 30 de grame ), este în măsură să asigure nou-născutului toate necesitățile sale nutriționale.
În ceea ce privește conținutul de grăsimi al colostrului, este un pic mai redus decât în cazul laptelui matur – în acest fel, natura are grijă de copilul, căruia îi este greu să digere cantități mari de grăsimi în primele sale zile de viață. Plus la aceasta, conținutul de grăsimi din colostru este suficient pentru a-i asigura bebelușul un efect laxativ ușor și să-l ajute să elimine meconiul (primul scaun). În acest fel este redus riscul de dezvoltare a icterului neonatal provocat de bilirubina înaltă și care se acumulează până la naștere anume în meconiu.
În acest context, mai mulți neonatologi contemporani consideră că colostrul nu este doar aliment pentru bebeluș, dar și un fel de medicament.
Compoziția și conținutul de grăsimi al laptelui de tranziție
După 3-5 zile de la naștere, laptele matern primar, treptat, începe să se schimbe după conținut și cantitate, el se transformă într-un lapte mai matur - conținutul de proteine scade semnificativ, în schimb, crește conținutul de zahăr și grăsimi. Toate aceste schimbări sunt condiționate exclusiv de necesitățile nou-născutului, care, treptat, se adaptează la viața extrauterină. Bebelușul are nevoie de forțe pentru a crește și pentru ca organele și țesuturile lui să se formeze definitiv (din acest considerent, mâncarea lui devine mai bogată în grăsimi și zahăr). Totodată, nou-născutul încă nu are nevoie de ”carcasa” musculară bine dezvoltată, întrucât, el nu este deocamdată capabil să facă multe mișcări, să alerge, să sară ș.a.m.d. Așa că, pe bună dreptate, conținutul de proteine în laptele de tranziție este mic. După cum se spune: după cerere și ofertă.
Se schimbă compoziția și conținutul de grăsimi, respectiv, se schimbă gustul și culoarea laptelui matern. Comparativ cu colostrul (dens cu nuanță gălbuie), laptele de tranziție devine vizibil mai deschis la culoare și mai dulce. Gustul se schimbă din contul reducerii cantității de săruri și creșterii cantității de zahăr și grăsimi, iar culoarea și densitatea – din contul faptului că laptele, treptat, este tot mai bogat în apă.
Conținutul de grăsimi al laptelui matur – este oare atât de important?
În mod normal, conținutul de grăsimi din laptele matern constituie circa 4,1-4,5 %. Nici pe departe – smântână, așa cum presupun unele mămici, dar nici produs de post. Dar, calitatea laptelui matern nu este măsurată după procentul de grăsimi ! Așa numitul lapte matern calitativ este laptele complet după compoziția sa.
Ce și cât trebuie să conțină laptele matern?
În medie, compoziția laptelui matern matur arată aproximativ în felul următor (la 100 gr de produs).
• Apă — 87, 5 gr
• Proteine — 1,1 gr
• Lipide (în total) — 4,4 gr
saturate — 2 gr
mononesaturate — 1,6 gr
polinesaturate — 0,5 gr
• Glucide — 6,9 gr
• Retinol (vitamina А) — 60 mcg
• Beta-caroten — 7 mcg
• Tiamină (vitamina В1) — 0,014 mg
• Riboflavină (vitamina В2) — 0,036 mg
• Niacină (vitamina В3) — 0,177 mg
• Acid pantotenic (vitamina В5) — 0, 223 mg
• Piridoxină (vitamina В6) — 0,011 mg
• Acid Folic (vitamina В9) — 1,5 mcg
• Cobalamină (vitamina В12) — 0,05 mcg
• Acid ascorbic (vitamina С) — 5 mg
• Tocoferol (vitamina Е) — 0,08 mg
• Vitamina К — 0,3 mcg
• Calciu — 32 mg
• Fier — 0,03 mg
• Magneziu — 3 mg
• Fosfor — 14 mg
• Potasiu — 51 mg
• Sodiu — 17 mg
• Zinc — 0,17 mg
Veți fi surprinși dar, astăzi, se cunoaște deja cu exactitate – asupra compoziției laptelui matern nu influențează nici dietele mamei, nici vârsta sau experiența acesteia și nici chiar dispoziția ei. Unicul factor real care stabilește compoziția și conținutul de grăsimi al laptelui matern este necesitățile sugarului.
Cu alte cuvinte, o mamă mult prea tânără – de 13 ani din sărăcăcioasa Nigeria și o mamă de 26 de ani, bine asigurată din Rusia, Elveția sau SUA vor avea practic același lapte după compoziție și conținutul de grăsimi. În acest fel, natura a reușit să egaleze toți oamenii de pe Pământ – alimentându-ne cu lapte matern, primim aceleași componente necesare pentru dezvoltarea și creșterea noastră ulterioară.
Compoziția de grăsimi a laptelui matern și dieta mamei: ce legătura are una cu alta?
Ne vom repeta: compoziția laptelui matern este mai mult sau mai puțin aceeași la mamele care alăptează. Mai exact, compoziția laptelui se stabilește în strictă conformitate cu necesitățile organismului în creștere. De exemplu, dacă la o anumită etapă de creștere, copilul are mare nevoie de calciu, în acest caz, în laptele mamei sale va spori conținutul de calciu.
Este important să înțelegeți că nu mama cară alăptează formează componența laptelui matern, ci copilul care suge și care are nevoie de unele sau alte componente nutritive.
Și cât de minuțios nu ați corecta regimul alimentar, în mare parte, dieta nu va influența în niciun fel asupra conținutului de grăsimi, compoziția sau gustul laptelui. Teoria precum că sugarul mănâncă exact ceea ce mănâncă mama lui nu este altceva decât un mit. Nu este adevărat!
Studiile comune ale cercetătorilor norvegieni și britanici, au demonstrat faptul că în natură există doar două produse care pot influența considerabil gustul și compoziția laptelui matern. Doar două! Este vorba despre usturoi și alcool. Și dacă laptele al cărui gust a fost modificat de usturoi este adorat de bebeluși, în cazul laptelui ”beat”, dimpotrivă – nu le place în-atât încât sunt gata să renunțe la masă.
Nou-născutul și bebelușul ceva mai măricel, care sunt alăptați la sân, vor primi combinația de elemente nutritive de care au nevoie, în dependență de starea de sănătate, perioada de dezvoltare ș.a.m.d. Dacă mama care alăptează nu mănâncă în fiecare zi anumite produse (consumă puține proteine, sau, de exemplu, puțin calciu), micuțul oricum va primi, prin lapte, tot de ce are nevoie. Numai că se întâmplă acest lucru, deja, în detrimentul sănătății mamei.
Respectarea de către femeia care alăptează a unei diete este necesară, în primul rând, pentru mămică. Pentru că în cazul în care există un deficit de elemente, copilul oricum le va primi, numai că nu din ceea ce consumă mama, ci din organismul ei. În ceea ce privește grăsimile – același lucru. Laptele matern va avea același conținut de grăsimi necesar pentru a satisface necesitățile nutritive ale copilului în creștere. Reamintim, laptele matur, conține, în medie 4,1 – 4,6 %.
Este altceva că din cauza greșelilor tipice, involuntar mămicile pot să-l priveze pe bebeluș de o anumită parte de lapte gras necesar pentru el. Problema constă în faptul că laptele matern matur se împarte în :
• lapte de început (el conține mai multă apă și mai puține elemente nutritive);
• laptele de sfârșit (este mult mai consistent, conține multe grăsimi și elemente nutritive):
Laptele de început – este supt de bebeluș la începutul mesei și este un fel de băutură pentru copil, el potolește nu foamea ci setea copilului. Copilul suge laptele de început în primele minute după ce este pus la sân.
Laptele de sfârșit - este nimic altceva decât un dejun, prânz sau cină completă și consistentă pentru micuț. Copilul începe să bea laptele de sfârșit după ce se epuizează cel de început.
Laptele matern poate fi foarte hrănitor și destul de gras, însă, dacă în timpul alăptării mama schimbă des sânul, se primește că micuțul, tot timpul, bea doar lapte de început. El pur și simplu nu reușește să ajungă să bea laptele de sfârșit – atât de consistent și necesar pentru el.
De unde și apare situația în care mama dispune de lapte consistent și gras, însă, copilul ei slăbește pe zi ce trece, de parcă ar fi alimentat cu apă…
Cum verificăm procentul de grăsimi a laptelui matern în condiții casnice?
Există o modalitate simplă de a verifica cât de gras este laptele dumneavoastră. Totuși, aveți grijă, nu vă prea bazați pe aceste rezultate – în realitate acestea nu prezintă absolut nimic. În 95 la sută din cazuri, mamele care-și măsoară gradul de grăsimi în lapte fac parte din norma statistică (de la 3,6 la 4,6% grăsimi). În cazul în care laptele dumneavoastră va conține mai puține grăsimi, sau mai multe, acest lucru indică doar asupra particularităților individuale și necesitățile dumneavoastră și a copilului, doar atât. Indicatorul de bază care are o atribuție directă cu alimentația și sănătatea bebelușului – este unul singur: dinamica de creștere în înălțime și greutate.
Cu toate acestea chiar dacă vreți neapărat să măsurați conținutul de grăsimi din lapte – poftim. Cumpărați o eprubetă simplă din orice farmacie și stoarceți în ea lapte de sfârșit (este important!) cam 10 cm din eprubetă. După care lăsați eprubeta pentru aproximativ 5 – 5,5 ore la temperatura camerei. În acest timp, laptele se va fracționa. Stratul de sus vor fi grăsimile. Măsurați cu rigla acest strat – câți mm veți obține atâta procent de grăsime conține laptele dumneavoastră.
Cum creștem conținutul de grăsimi în laptele matern?
În niciun fel. În primul rând, pentru că nu există niciun sens al acestei acțiuni. Chiar dacă veți reuși să majorați procentul conținutului de grăsimi al laptelui dumneavoastră, până la 6-7%, acest lucru nu va influența nicicum bebelușul – el își va lua ale lui cele 4%, restul grăsimilor vor rămâne cu dumneavoastră și care, treptat, vă va îngroșa talia.
Plus la aceasta, aveți în vedere că folosind alimentele grase nu veți putea influența procentul de grăsimi în laptele dumneavoastră, în schimb, veți putea schimba compoziția de grăsimi.
Specialistul în alăptare, Irina Riuhova avertizează: ”de alimentația mamei depinde compoziția grăsimilor dar nu și conținutul total de grăsimi. De aceea, este absolut inutil consumul în exces a alimentelor grase. Pur și simplu, laptele poate deveni mai vâscos fapt ce crește brusc riscul de a dezvolta o mastită”. Plus la aceasta, aveți în vedere faptul că odată cu sporirea consistenței laptelui, bebelușului îi va fi mai greu să sugă, în consecință, micuțul ar putea, pur și simplu, renunța la sân.
Laptele – cât un pud de aur!
Nu este cazul să filozofați cu privire la compoziția și conținutul de grăsimi al laptelui matern, să încercați, asemenea unui alchimic să transformați în ”aur” ceea ce și așa este foarte scump. Laptele dumneavoastră, așa cum este el, este cea mai utilă, neprețuită, vitală alimentație pentru bebelușul dumneavoastră. Și nu merită să încercați să experimentați în ceea ce privește schimbarea calității, cantității și conținutului de grăsimi.
Cel mai corect și mai înțelept lucru pe care-l puteți face pentru a merita titlul de ”mamă ce alăptează ideal”, este să puneți bebelușul cât mai des la sân și din când în când să scurgeți laptele din sâni. În acest caz, natura și creierul dumneavoastră vot face tot ce trebuie: laptele va deveni produs absolut ideal pentru bebelușul dumneavoastră atât din punct de vedere calitativ cât și din punct de vedere cantitativ.