În mod firesc, te întrebi dacă este un lucru normal, însă, înainte de a te îngrijora mai mult decât este cazul, amintește-ți că mulți copii, cei mai mulți, de fapt, nu deslușesc atât de repede tainele vorbirii. Unii poate sunt mai precoce, alții mai "leneși".
Dacă vrei să ști care sunt etapele normale ale dezvoltării limbajului la bebeluși și când trebuie să te îngrijoreze faptul că încă nu vorbește, acest articol este pentru tine. Fiecare copil progresează în ritmul lui. Copiii merg la vârste diferite, nu toți la o dată fixă. Unii merg de-a bușilea înainte de a învăța să meargă în picioare, alții nu. Și fix la fel este și cu vorbitul.
În general, bebelușii rostesc primele cuvinte între 10 și 13 luni și niciunul nu spune din prima "teleenciclopedia". Primele cuvinte sunt simple, scurte și au legătură cu nevoile lor de bază și cu mediul în care cresc. Majoritatea copiilor spun la această vârstă "mama", "tata", "pisi", “papa”, "apa", "lapte", “pipi”, “caca”...
Până la vârsta de 18 luni, copiii au, în mod normal, un vocabular de 50-100 de cuvinte, iar până la 2 ani numărul acestora poate ajunge la 400 sau chiar 600. Spunem "în mod normal" din punct de vedere statistic, însă fiecare copil este un caz particular, iar dezvoltarea vocabularului sau depinde de propriul sau ritm, dar și de cât de mult se comunica cu el. Un copil care întârzie să vorbească nu are, neapărat, o problemă, iar unul care își dezvoltă mai repede limbajul nu este neapărat genial.
Ce este retardul de limbaj și când putem vorbi despre el
Întârzierea în dezvoltarea limbajului înseamnă folosirea unui număr redus de cuvinte, pronunțarea lor greșită și imposibilitaea de a le lega în propoziții.
Retardul de limbaj este o tulburare de dezvoltare despre care se poate vorbi atunci când copilul are auz bun, are organele aparatului fono-articulator dezvoltate normal și, cu toate acestea, nu leagă nici măcar propoziții din două cuvinte.
La vârsta de un an și jumătate poate fi un semnal de alarmă dacă micuțul preferă să comunice prin gesturi în loc să vorbească; de exemplu, el arată cu degetul un obiect pe care îl vrea, înainte de a rosti cuvântul.
Cel mai probabil este vorba despre comoditate, deoarece copilul știe că adulții de lângă el îi vor îndeplini dorința imediat, dar, dacă te îngrijorează, cere sfatul pediatrului pentru a te dirija către un specialist.
Un alt simptom ar fi că la această vârstă copilul nu construiește propoziții și doar imită sunetele și cuvintele pe care le aude în jurul său. Un semnal de alarmă este și atunci când copilul nu înțelege instrucțiuni simple.
Putem vorbi despre organizarea deficitară a limbajului atunci când copilul poate pronunța sunete izolate sau grupuri de sunete, dar are dificultăți în a forma cuvinte.
Dacă observi aceste simptome, ar trebui să discuți cât mai repede cu pediatrul, dar în majoritatea cazurilor nu există motive de îngrijorare. E bine de știut faptul că atunci când un copil începe să vorbească târziu, el va reuși să recupereze, totuși, destul de repede.
Cum stimulezi dezvoltarea limbajului
Înainte de a merge cu copilul la un logoped, afla că există câteva exerciții de stimulare a limbajului pe care le puteți face împreună, în confortul propriei case. Repetați împreună cuvinte din viața de zi cu zi, dar pe care copilul nu le pronunță corect. Citește-i copilului povești potrivite pentru vârsta lui și explică-i cuvintele pe care nu le înțelege.
Vorbește mult cu copilul și fă-o cu calm și răbdare. Orice moment este potrivit pentru asta: când îi schimbi scutecul, când îi dai să mănânce, când vă plimbați prin parc sau când vă jucați împreună. Chiar dacă nu îți raspunde, vorbește-i! El va inregsitra cuvintele pe care le aude, iar dacă îi explici tot ce faci, în mintea lui se vor crea conexiunile necesare pentru a învăța numele obiectelor, culorile, fructele etc.
Folosiți cărticele cu ilustrații și ajutați-l să relaționeze cuvintele cu desenele. Dacă nici așa copilul nu va reuși să avanseze și să învețe să vorbească, este momentul să apelezi la un specialist. Este posibil să aibă probleme de auz, o tulburare de vorbire sau o altă problemă medicală.