Potrivit psihologului Iuliana Florea, curiozitatea sexuală a copilului apare în jurul vârstei de trei ani. Părinții ar trebui să fie conștienți de faptul că aceasta este o etapă normală în dezvoltarea celor mici, întrucât până la vârsta de 5 ani ei își explorează corpul și mai ales locurile intime, descoperind și plăcerea de a le atinge. Ceea ce este deosebit de important este discuția părinte-copil, care ar trebui construită într-un mod cât se poate de adecvat, fără personaje și acțiuni inventate.
”De la vârsta de patru ani încep întrebările legate despre concepție, cum se fac copiii. Este important să nu inventăm povesti cu barza și să ne folosim de un limbaj simplu: "Bebelușii cresc în burta mamei. Mama și tatăl se iubesc, iar tatăl a pus o sămânță în burtica mamei", fără a da alte amănunte legate de actul sexual. Acest lucru este povestit atunci când copilul mai creste și va pune întrebări despre reproducere. După vârsta de șase ani se pot introduce alte elemente, gen: penisul tatălui care intră în vagin și lasă acolo un lichid, ce conține o sămânță care va creste în burta mamei. Este important de menționat de fiecare dată când se discută cu cei mici despre sexualitate, că tot acest act este o manifestare a iubirii dintre cei doi părinți și că doar oamenii mari au corpul pregătit pentru o sarcină și că în același timp un copil implică responsabilitate.”, spune psihologul Iuliana Florea.
Educația sexuală a copilului începe din momentul în care părțile sexuale sunt numite fără disconfort și jenă, poate începe chiar de la o vârstă mică. Totuși, părinții ar trebui să știe că până copilul nu își manifestă interesul față de acest subiect, discuția nu ar trebui inițită în niciun caz.
Specialista în psihologie le mai recomandă părinților să le vorbească deschis copiilor, fără să le spună: "ești prea mic", "ai să afli mai târziu" sau chiar să le interzică să vorbească despre sexualitate etc. Toate aceste reacții nu pot decât să rupă comunicarea dintre copil și părinte și să le inducă un disconfort față de sexualitate. Este important să nu se interzică aceste subiecte, pentru a nu fi tentat să caute răspunsuri în altă parte, care de multe ori pot fi eronate.
La ce vârstă este bine să le vorbim copiilor despre sex?
„Marea discutie serioasă” despre sex ar trebui sa aibă loc până la 8 ani, iar dacă până la atingerea acestei vârste copilul evită subiectul, părintele ar trebui să inițieze totuși acest dialog. Vocabularul trebuie să fie adaptat vârstei, cât mai simplu, fără explicatii lungi (lectii) si fără să se inventeze povești, berze etc.
La ce trebuie să fie părinții foarte atenți?
Intervenim dacă este cazul atunci când cei mici se masturbează în public, dar fără a deveni agresivi. Le explicăm că acest gest este unul intim și nu trebuie practicat în public, nu gestul este nepotrivit, ci contextul.
Agresivitatea atât verbală cât și fizică poate avea impact asupra sexualității ajunse la maturitate.
După vârsta de 8-9 ani este bine să se vorbească despre menstruație, transformări la nivel de corp, îngrijire personală, transformări sexuale, transformări emoționale etc.