Mersul șchiopătat la copii. Care sunt cauzele cele mai frecvente și când să vă adresați la medic

Fiecare părinte își dorește o copilărie cât mai frumoasă și lipsită de griji pentru copilul său. Chiar dacă vei încerca să-i fii alături mereu și să previi anumite momente neplăcute, să știi că nu ai cum să fii previi absolut tot și asta e un lucru absolut normal. Dincolo de bolile tipice ale copilăriei, s-ar putea ca unii micuți să se confrunte cu unele probleme de natură ortopedică. Primul sfat ar fi să nu te panichezi și să vezi în continuare ce-i de făcut dacă ai observat că micuțul tău șchiopătează.

Cea mai frecventă cauză a mersului șchiopătat la cei mici o prezintă durerea, localizată oriunde la nivelul membrului inferior. Această durere poate avea atât cauze minore, cum ar fi: bătături, așchii sau febra musculară. Dar, poate fi vorba și de afecțiuni mai severe precum: luxații, fracturi, artrita, osteomielita sau diverse tumori.

Specialiștii în ortopedie pediatrică mai spun că atunci când mersul șchiopătat este o problemă veche, nedureroasă, poate fi vorba despre o afecțiune de dezvoltare neuromotorie.

De ce trebuie examinat de un medic copilul care șchiopătează?

Chiar dacă la prima vedere s-ar părea că șchiopătatul este o condiție des întâlnită în copilărie și nu ar trebui să ne facem griji în privința acestei probleme, medicii ortopezi recomandă ca părinții să-și ducă micuții la control. Fie el dureros sau nu, șchiopătatul este o provocare, iar examinarea de către un specialist nu ar trebui amânată sau ignorată, având în vedere riscurile posibile pentru sănătatea micuțului.

La ce să te aștepți tu ca părinte:

• Istoricul copilului (ce a făcut/unde/când) și un examen clinic general sunt primii pași spre atingerea obiectivului. Este important ca la această etapă să afli de unde provine durerea și de ce a început copilul să șchiopăteze.
   
• Examinarea articulațiilor. Este important ca cel mic să fie examinat cu atenție. Inflamația, edemul (umflături), roșeața, căldura sau acumularea de lichid sunt semne importante pe care tu ca părinte le poți observa din timp.
   
• Orice limitare în mișcare (activă sau pasivă), reprezintă un indiciu.

Șchiopătatul în rândul copiilor nu trebuie să prezinte întotdeauna valoare diagnostică, mai simplu de atât, copilul se autolimitează. În cazul în care în urma examinării clinice, copilul nu prezintă modificări, investigațiile suplimentare vor fi necesare doar la persistența șchiopătatului.