Principalele semne care arată că bebelușul are probleme cu auzul

Se estimează că unul din 100 de copii nou-născuți prezintă pierderi ușoare sau moderate ale auzului. În funcție de felul în care sunt afectate urechile, pierderea auzului poate fi unilaterală sau bilaterală. 

Pierderea ușoară a auzului se caracterizează prin faptul că persoana afectată are dificultăți la auzul de zgomote între 20 și 40 de decibeli (dB): șoaptă sau conversații în medii foarte zgomotoase.

Pierderea moderată a auzului ajunge la 40-70 dB, ceea ce face dificilă auzirea unei conversații normale.

Pierderea profundă apare până la 90 dB, ceea ce înseamnă că pentru a auzi ceva, vorbitorul ar trebui să țipe la noi. Pierderea profundă a auzului înseamnă surzenie, deoarece cel afectat nu poate auzi chiar sunete de 110 dB (cele atinse într-un concert).

Semne de pierdere a auzului în rândul bebelușilor

Părinții joacă un rol important în diagnosticarea problemelor auditive ale copilului, în special în cazul pierderii de auz târzii, prin observarea comportamentului copiilor lor.

Iată principalele semne:

• Dacă, după trei luni și până la vârsta de aproximativ șase luni, copilul nu se trezește sau nu calmează atunci când aude vocile părinților. La această vârstă, cei mici încep de asemenea să-și întoarcă capul atunci când și-au auzit părinții.
   
• Pe la șapte luni, bebelușul trebuie să își întoarcă capul atunci când aude un sunet, chiar dacă nu este puternic.
   
• În jurul vârstei de 15 luni, copiii prezintă primele semne că înțeleg ceea ce aud și chiar par să interacționeze.
   
• Dacă bebelușul se folosește mai mult de gesturi și nu folosește cuvinte sau sunete pe la vârsta de 18 luni, atunci este un semn de îngrijorare, deoarece la această vârstă, și până la doi ani, ei încep să spună primele lor cuvinte, chiar dacă nu sunt pronunțate corect.
   
• Pe la vârsta de doi ani, copiii ar trebui să se facă înțeleși și să spună cuvinte sau fraze scurte.
   
• Până la vârsta de trei ani trebuie să înțelegem trei sferturi sau mai mult din ceea ce vorbește copilul. Ei sunt capabili să articuleze fraze mai lungi și să găsească punctul de origine al unui sunet.
   
• La aproximativ patru ani trebuie să înțelegem aproape tot ce spune copilul.

Sursa