1. Descrie comportamentul și efortul depus de copil și nu-l evalua în general.
Expresii cum ar fi „ce fetiţă bună“ sau „bună treabă“ nu-i furnizează copilului informații specifice care îl vor ajuta să se dezvolte în direcția dorită. Mai bine folosește expresii de genul: “Pe desenul tău sunt atât de multe culori aprinse” sau “ai construit un turn atât de înalt”. Chiar şi simplul “Ai făcut-o” îi spun copilului că ai observat eforturile lui.
2. Oamenii de știință consideră că orice atenție pozitivă pentru comportamentul dorit oferă un efect foarte bun.
Descrierile de încurajare precum “Wow! I-ai dat frățiorului să se joace cu jucăria ta noua” sau “am văzut, cât de mult timp ai strâns acest puzzle“, îi spun copilului că părinții apreciază eforturile sale, încercările de a îmbunătăți comunicarea și înțelegerea cu cei din jur. Şi foarte mult depinde de tonul cu care sunt spuse cuvintele de laudă.
3. Evită să lauzi copilul pentru ceva, pentru care nu a depus prea mult efort sau pentru rezolvarea unor sarcini în care e imposibil să comiți erori.
Aceasta nu înseamnă că trebuie să-i spui “Cu aceasta s-ar descurca şi un bebeluș!”, pur şi simplu nu-l lăuda, aceasta doar îl poate încuraja să evite sarcinile grele.
4. Fii atent când vrei să lauzi copilul care tocmai a suferit un eşec sau a comis o greșeală.
Lauda de genul : ” Minunat. Ai făcut tot ce ai putut”, deseori sunt percepute ca milă. În același timp să-i spui copilului “Încearcă mai bine” nu înseamnă să-i oferi o informație în ce mod să încerce. E mai bine să recurgi la laudă constructivă și să specifici ce i-a reușit copilului. De exemplu, „ai ratat mingea, însă de data asta, aproape că ai prins-o”.
5. Lauda trebuie să fie sinceră
Acesta ar trebui să reflecte eforturile reale ale copilului pentru atingerea obiectivul.
6. Observă, dacă ceea ce face i se potrivește copilului.
Încurajarea trebuie să susțină şi să stimuleze interesul copilului în activitatea dorită. Însă dacă eşti nevoit continuu să-l lauzi şi să-l încurajezi în doze mari pentru a-i menține interesul în această activitate, atunci gândește-te dacă i se potrivește.
7. Evită lauda care-l compară cu alţii
Lauda comparativă nu pregătește copilul pentru întâlnirea cu eșecul . În loc să învețe din propriile greșeli, acești copii cedează în fața înfrângerii și se simt neajutorați.
8. Nu devaloriza lauda.
Lauda poate deveni un obicei. Dacă copilul e implicat într-o activitate şi pentru el e suficient propria motivație, atunci lauda aici e de prisos.
9. Gândește-te ce ar fi vrut copilul să realizeze singur.
De exemplu, copilul tău a spus “biscuit”, în loc să strigi de extaz: “ai spus biscuit” iubitule, ai auzit a spus “biscuit”, mai bine oferă-i copilului un biscuit, pentru că el a depus atât de mult efort pentru a obține ceea ce-şi dorește şi exact biscuitul trebuie să fie încurajarea lui. Încearcă să înțelegi copilul, să-l ajuți să exprime ceea ce încearcă să spună. Aceasta va fi cea mai bună laudă pentru el.
10. Evită să lauzi copilul pentru unele calități pe care le are deja – frumusețe, inteligenţă, capacitatea de a contacta rapid cu oamenii..etc
Copiii care au fost lăudați pentru calitățile lor, de exemplu, pentru inteligenţă potrivit cercetărilor aceşti copii evitau sarcinile noi, riscante și complexe. În schimb, alegeau să facă ceea ce le-a reușit, ceea ce li se pare mai ușor.
Este important de înțeles că copilul la diferite etape de dezvoltare are nevoi diferite. Copiii mici au necesitate acută de susținere şi aprobare. Cei mai mari sunt precauți la eforturile adulților de a-i lăuda. Sunt foarte sensibili la: de ce şi pentru ce sunt lăudați. Sunt predispuși să suspecteze părinții de manipulare sau indulgență.