Tu știi cât de sănătoși sunt plămânii tăi? Dr. Olimpia Gherman, medic pneumolog despre importanța spirometriei

În contextul actual medical, când sunt mulți pacienți cu afecțiuni pulmonare, a devenit tot mai solicitată investigația medicală numită spirometria. Totuși, mulți pacienți nu cunosc amănunte despre această investigație și tocmai de aceea veți afla în continuare mai multe detalii despre importanța și necesitatea acestei proceduri.

Spirometria, în practica medicului pneumolog, poate fi comparată cu electrocardiograma pentru cardiolog, fiind practic indispensabilă în cadrul unui consult pneumologic.

Potrivit Dr Olimpia Gherman, medic pneumolog în cadrul Centrului Medical MediPartner, spirometria este un test prin care se măsoară cât de „sănătoși” sunt plămânii și poate fi folosită pentru a diagnostica sau monitoriza unele afecțiuni pulmonare. În timpul testului veți expira (sufla) cât de mult aer și cât de tare puteți într-un dispozitiv numit spirometru. Testul măsoară cât de mult aer expirați în total și cât de mult aer expirați în prima secundă a testului. Este un test de efort, nu este dureros și durează de obicei aproximativ 10-15 minute.
 

Când este nevoie să efectuați spirometria:

- sunteți fumător, ați fumat sau ați lucrat mult timp într-un mediu cu noxe respiratorii;
- tușiți mai mult de 3 săptămâni ;
- rămâneți fără respirație când mergeți mai repede;
- sunteți îngrijorat de sănătatea plămânilor dumneavoastră;
- urmați deja tratament pentru o afecțiune pulmonară.
- monitorizarea reacțiilor adverse ale medicamentelor cu toxicitate pulmonară cunoscută;
- evaluarea statusului clinic înainte de începerea programelor de activitate fizică intense și în cadrul programelor de reabilitare medical;
- evaluarea funcției pulmonare la persoane peste 40 de ani.

Pentru că este o procedură medicală, există și contraindicații. Doar medicul va decide necesitatea efectuării acestei investigații.

Contraindicaţiile spirometriei:

Relative:  

- angină pectorală instabilă;
- anevrism de aortă, anevrism cerebral;
- hemoptizia recentă;
- pneumotorax în antecedente sau trombembolism pulmonar recent;
- intervenţii chirgicale recente (oculare, toracice sau abdominale);
- indiferent de cauză, o durere acută toracică sau abdominală; 
- durere bucală sau facială exacerbată de piesa bucală;
- demență sau confuzie mentală;
- vărsături, vertij, greață; 
- infecție virală recentă sau actuală (acută);
- hipertensiune arterială nediagnosticată.

Absolute: prima lună post infarct miocardic acut.