Sunt pacienții cu scleroză multiplă mai predispuşi la complicații în caz de COVID-19? Răspunde un neurolog

I se mai spune boala cu 1.000 de fețe. Este o boală greu de diagnosticat şi momentan fără tratament curativ. Scleroza multiplă, boală cronică a sistemului nervos central provoacă probleme de comunicare între creier şi restul corpului. Sunt oare pacienții cu scleroză multiplă mai predispuşi la complicații în cazul unei eventuale infectări cu virusul Sars-Cov2, responsabil pentru coronavirus? Iată ce explicații are dr. Ovidiu Tudor, medic neurolog.

Cum se defineşte această afecțiune complexă a sistemului nervos central?

Scleroza multiplă este o afecțiune cronică, mediată autoimun, ce afectează sistemul nervos central (în special creierul, măduva şi nervii optici), fiind caracterizată prin episoade de inflamație, demielinizare focală cu localizări multiple şi afectare axonală importantă, provocând astfel serioase probleme de comunicare între creier şi restul corpului.

Ce complicații au pacienții cu scleroză multiplă dacă fac coronavirus?

În privința infectării cu noul coronavirus, dar şi a complicațiilor pe care acesta le poate produce, persoanele cu scleroză multiplă fac parte dintr-o categorie cu risc, însă intensitatea riscului variază mult ca urmare a multiplilor parametrii legati de vârstă, tratament şi mod de evoluție a sclerozei multiple.

Din cauza faptului că  scleroza multiplă este o afecțiune mediată autoimună, dar şi a tratamentului imunomodulatoare pe care pacienții îl urmează, cei care suferă de aceasta afecțiune au un risc mai mare de a dezvolta complicații.

Totuşi, trebuie menționat ca şi în cazul persoanelor cu scleroză doar anumite grupuri au un risc crescut şi anume:

• pacienții cu forme progresive;
• pacienții cu vârsta peste 60 de ani;
• persoanele cu dizabilități severe produse se scleroza multiplă;
• pacienții care asociază afecțiuni cardiace sau pulmonare.

Reguli suplimentare pe care trebuie să le respecte pacienții cu scleroză multiplă ca să nu se infecteze cu Sars-Cov-2:

• purtarea măştii în public;
• evitarea mijloacelor de transport in comun;
• evitarea aglomerărilor de oameni şi a mulțimilor;
• acolo unde este posibil folosirea serviciilor de telemedicină.

Cum îşi pot menține o stare de spirit bună pacienții care deja au de dus pe umeri o boală gravă?

Implicarea în activități de dezvoltare personală, deconectarea de la evenimentele actuale, mişcarea în aer liber, dar şi sportul acasă ajută corpul să mențină un tonus muscular bun, o favorizează circulația sanguină şi instalează o stare de bunădispoziție.

A nu rămâne blocați într-o situație, într-adevăr dificilă, reprezintă calea de acces spre gestionare corectă a patologiei.