Medic: „Nu stați acasă dacă aveți aceste simptome! Viața vă este pusă în pericol!”

În această perioadă plină de neliniște mai pentru toată lumea este important să știm ce reprezintă o urgență medicală și ce nu. Medicul cardiolog Silviu Stanciu explică simptomele care ar trebui să ne trimită de urgență la un control, întrucât amânarea şi netratarea lor pot duce la deces.

„Durerea de inimă ar trebui să ne ducă la medic, de urgență. Nu trebuie să aşteptăm!”

„Urgența reprezintă acea stare care pune viața în pericol a pacienților imediat, care duce pacientul într-o stare critică. În perioada aceasta există o tendință de a temporiza aceste urgențe, mai ales cele de boli cardiovasculare şi vorbesc în primul rând de infarcul miocardic acut, acea durere în piept care apare, o durere bruscă însoțită de transpirații de obicei reci, o durere insuportabilă. În popor se spune că inima nu doare. Nu, inima doare extrem de puternic, mai ales în contextul unui infarct miocardic acut. Ar trebui să ne ducă la medic, de urgență la Camera de Gardă. Nu trebuie să aşteptăm!”, atenționează medicul cardiolog.

Legat de bolile vasculare cerebrale, trebuie să fim atenți atunci când apar tot felul de pierderi de stări de conştiență în principal, pierderea puterii într-un braț, imposibilitatea de a vorbi. 

Ar trebui să fim atenți şi la alte semne de însoțire: modificări ale tensiunii arteriale, de puls. Infarctele pot fi însoțite de tot felul de aritmii care se traduc prin palpitații simțite de pacienți, moleşeală, chiar şi prin pierderea stării de conştiență în anumite scenarii de infarct.

Stresul, prima cauză de infarct la tineri

În ultima vreme, curba prevalenței şi a incidenței la infarct s-a mutat foarte mult spre persoanele tinere. Prea multe explicații concrete nu avem, dar cred că stresul joacă un rol extrem de important, stilul de viață dezordonat. Tinerii sunt afectați sub 45 de ani, din ce în ce mai mult de infarctul miocardic acut,  de complicații majore ale bolilor cardiovasculare practic.

Complicațiile unui accident vascular cerebral

Trebuie să îl ducem pe picioare cu onorabilitate, sau putem merge până la deces. Şi între, putem să ajungem într-o zonă de complicații. Insuficiență cardiacă, valvulopatii, se pot rupe anumiți muşchi papilari, şoc cardiogen, lichid la inimă, pericardită, tot felul de complicații care în cele din urmă tot ne vor duce la doctor, dar într-un stadiu mai avansat, greu de făcut ceva.

Complicațiile se pot vedea imediat sau se pot vedea în prima săptămână la un infarct, cele care apar mai precoce, sau tardiv, la trei-patru săptămâni. La un accident vascular, pierderea stării de conştiență, sau pierderea puterii la nivelul brațelor sau imposibilitate de a vorbi, de a percepe. Se poate complica cu o avansare a simptomatologiei şi cu extinderea infarctului la nivel cerebral. Pot apărea complicații, de exemplu, hemoragii, inundarea creierului, popular vorbind şi practic cu deces în cele din urmă, stop cardiovascular şi deces.

„Într-un infarct cerebral, cu cât intervenim mai repede, cu atât este mai bine”

„Un AVC îl ducem pe picioare, dar la distanțe rămân foarte multe sechele. Într-un infarct cerebral, cu cât intervenim mai repede, cu atât este mai bine (...) Acelaşi principiu există şi la nivel cardiac. Există ora de aur la inimă în care ar trebui să intervenim.

Cu cât ne prezentăm mai repede la medic într-un infarct, în prima oră, în primele 90 de minute, riscul de a face complicații pe termen scurt şi mediu este scăzut”, a explicat dr. Silviu Stanciu.