Ce boli ascunde hemoglobina scăzută și ce analize trebuie să faci

Hemoglobina scăzută înseamnă că ai puține globule roşii, afecțiune numită anemie. Hemoglobina este o proteină care se găseşte în celulele roşii şi care ajută la transportul oxigenului şi substanțelor nutritive în organe şi țesuturi. Totodată, hemoglobina are rolul de a transporta dioxidul de carbon de la nivel celular la plămâni, unde este eliminat în aerul atmosferic.

Anemia poate avea la bază deficiențe vitaminice, hemoragii şi diverse boli cronice, de aceea trebuie să faci analiza de hemoglobină dacă prezinți următoarele simptome pe o perioadă lungă:

• Slăbiciune;
• Oboseală;
• Amețeală;
• Respirație greoaie şi scurtă;
• Dureri de oase;
• Dureri în piept.

Însă analiza hemoglobinei este recomandată şi pentru a monitoriza evoluția anumitor boli sau pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de anemie sau policitemia vera – o boală rară a celulelor roşii din măduva osoasă.

Ce analize trebuie să faci:

Nivelul hemoglobinei este determinat prin testarea sângelui, care se recoltează din deget sau din vena din mâna nedominantă, fără o pregătire specială a pacientului, care poate mânca şi bea înainte. Dacă medicul solicită analize mai complexe ale sângelui, este recomandat să nu mănânci şi să nu bei nimic cu 8 ore înainte de recoltare. În cazul copiilor, mostra de sânge se recoltează capilar din deget sau călcâi.

Valorile normale ale hemoglobinei:

• 15-20 g/dL la nou-născuți (până la o lună);
• 11-15 gr/dL la bebeluşii mai mari de o lună;
• 11-13 g/dL la copii;
• 14-18 gr/dL la bărbați până în 60 de ani şi 12.4-14.9gr/dL la cei peste 60 de ani;
• 12-16 gr/dL la femei până în 60 de ani şi 11.7-13.8 gr/dL la cele peste 60 de ani.

În cazul femeilor însărcinate, este important ca hemoglobina să se mențină în limitele menționate mai sus, deoarece există riscul de naştere prematură, avort sau greutate scăzută a bebeluşului la naştere.

Ce poate ascunde hemoglobina scăzută:

Dacă analizele relevă valori mai mici decât cele normale, înseamnă că eşti anemic. Iar anemia poate fi de mai multe tipuri şi poate avea mai multe cauze, printre care:

• Carență de fier;
• Lipsă de vitamina B12;
• Deficiență de acid folic;
• Hemoragii;
• Diverse tipuri de cancer care afectează măduva osoasă, precum leucemia;
• Afecțiuni renale;
• Boli ale ficatului;
• Hipotiroidism;
• Talasemie – o boală genetică ce cauzează distrugerea celulelor roşii sau anemia cu celule in seceră;
• Chimioterapia.

Hemoglobina crescută are, la rândul ei, mai multe cauze:

• Policitemia vera – o afecțiune în care măduva osoasă produce prea multe glubule roşii;
• Boli ale plămânilor;
• Deshidratare;
• Fumatul excesiv;
• Traiul la altitudini ridicate;
• Arsuri;
• Vărsături repetate;
• Exerciții fizice epuizante.

Metode care ajută la creşterea nivelului hemoglobinei:

Deşi există soluții prin care poți creşte nivelul hemoglobinei, este indicat ca mai întâi să descoperi cauza care a dus la această problemă. Cel mai în măsură să facă asta este, desigur, medicul, care îți poate recomanda ulterior un tratament adecvat.

În funcție de cauza descoperită, metodele de creştere a hemoglobinei ar putea consta în:

• Transfuzii de sânge (în special de masă trombocitară);
• Terapie cu eritropoietină, un hormon care stimulează formarea de celule roşii;
• Suplimente cu fier;
• Consum de alimente bogate în fier (ouă, spanac, anghinare, fasole, carne macră, fructe de mare), vitamina B6, B12, C şi acid folic – peşte, legume, nuci, cereale, linte, citrice.

Rețineți că suplimentele de orice fel trebuie luate doar la recomandarea medicului!