mamaplus

Mesajul unei femei: ”Mamele perfecte de pe Instagram sunt o minciună toxică!”

0
//
30.11.2020

Dincolo de fațada frumoasă a maternității pe care o vedem zilnic pe Instagram, există viața reală care nu este întotdeauna așa cum pare la prima vedere. Pe cât de actual este acest subiect, pe atât de dureros devine în timp pentru femeile care vor să atingă perfecțiunea, să pară ceea ce nu sunt de fapt și să spere că într-o zi vor scăpa de toate kilogramele acumulate în sarcină, exact cum a făcut-o mama perfectă de pe Instagram. În continuarea acestui gând vine și textul de mai jos, scris de o proaspătă mamă în dorința de a-și face vocea auzită de alte femei aflate într-o situație similară.

”Ca proaspete mame, suntem aruncate într-o schimbare majoră de identitate și responsabilitate. Căutăm în mod firesc solidaritate și asigurări pe net și pe rețelele sociale. Dar în societatea noastră actuală, obsedată de celebritate pe Instagram, mamele sunt atât de prinse în retorica și imaginile lor „perfect imperfecte”, încât, fără să vrea, îi alienează chiar pe oamenii cu care încearcă să se conecteze.

Știi genul de postări la care mă refer. Mama aia machiată care „se descurcă”, în ciuda faptului că viața e „atât de grea”.

A pierdut toate kilogramele puse la sarcină, dar corpul ei „pur și simplu nu mai e la fel”. Dar, uau, nu-i așa că a fi mamă e cel mai grozav miracol al vieții? Și câteodată chiar arată, pe bune, nepieptănată, dar dacă are timpul și mintea îndeajuns de întreagă ca să posteze pe Instagram, o duce mai bine decât multe dintre noi.

Când a sosit pe lume fiul meu, acum un an, am fost copleșită și uluită. Știam că-l iubesc, dar eram îngrozită. 

Când mă gândesc la săptămânile de după ce l-am adus acasă pe fiul nostru, nu văd decât negru, ca și cum ar fi fost tot timpul noapte. Eram copleșită de anxietate. Mi-era groază să-i schimb scutecul, pentru că urla și urla și urla. Alăptatul la sân nu mergea, iar eu nu dormeam. Peste toate astea a mai apărut și o mastită, un abces la sân, și nu una, nu două, ci trei reacții alergice la diverse antibiotice pe care le luam să scap de el. Eram atât de îngrijorată din cauza sindromului morții subite la bebeluși și a sufocării încât aveam coșmaruri cu ele sau nu dormeam noaptea din cauza lor. Gândul de a-l scoate afară părea imposibil și imprudent, din cauza virusurilor, a zgomotelor puternice, a temperaturii, a soarelui, străinilor, gândacilor și câinilor, printre altele.

Știam că ceva nu e în regulă. Din fericire, mergeam dinainte să rămân gravidă la o terapeută minunată, așa că am sporit numărul de ședințe.

Am venit cu un plan: eu aveam să încerc să dorm mai mult (da, sigur), să-mi fac mai mult timp pentru mișcare și să ies din casă 15 minute zilnic, orice-ar fi. Dacă după o lună sau ceva nu apărea nicio schimbare, aveam să caut un psihiatru și să încerc să-mi prescrie medicamente. Planul a funcționat pentru mine. Plimbările, exercițiile fizice, aerul curat, întâlnirea ocazională cu o proaspătă mamă care empatiza cu mine – toate astea au rărit lacrimile înfricoșătoare. Sesizam în ce loc întunecos fusesem înainte, pentru că acum mă scăldam în niște lumină teribil de necesară.

După câteva luni de plan terapeutic, am înțeles în sfârșit despre ce vorbeau toate mamele – am reușit să stau cu bebelușul meu și chiar să mă bucur de el. Am vorbit tot timpul sincer despre experiența mea, chiar și-n momentele cele mai negre, dar am constatat că multe femei nu vor să vorbească despre maternitate în contextul sănătății psihice.

În loc s-o ținem superficial, ușurel, cu imagini paradoxale pe Instagram, trebuie să smulgem cortina asta a rușinii fiind deschise, sincere și bune una cu alta.

Trebuie să ne exprimăm mai direct sentimentele ca să le normalizăm, poate pe rețelele sociale sau poate nu. Atât de multe dintre noi suferă în tăcere, pentru că nu suntem sincere. Să recunoști că chiar nu ai chef să te ocupi de un scutec plin de căcat și un bebeluș urlător, în timp ce vaginul îți e în continuare umflat și sângerează? Păi, e pe bune.

Proaspete mame: hai să vorbim despre cum e să ai bale pe blugi toată ziua, care-s, de fapt, blugii tăi de maternitate, pentru că sunt singurii care încă te mai încap, pe tine și toate kilogramele puse în timpul sarcinii pe care încă nu le-ai dat jos. Postați poze cu bebelușul care stă într-o baltă de pipi propriu, pentru că ai rămas fără scutece și ai crezut că merge și un scutec de înot (sfatul expertului: scutecele de înot nu sunt absorbante) și recunoașteți cu voce tare că ați căzut într-o profundă disperare, nu amuzament, în timpul fiascoului. „Perfect imperfectă” implică în continuare o stare de perfecțiune.”