Mămica a două fetițe adorabile și autoarea vlogului CuMinte, Diana Meaun, a vorbit recent despre una din dilemele cu care se confruntă părinții în ziua de azi. De fapt, ar fi vorba mai exact despre o dilemă improvizată care rezultă din anumite acțiuni sau educația pe care o primesc copiii secolului XXI. Unii părinți se plâng că elevii din ziua de azi sunt extrem de ”chinuiți” și se referă în cele mai multe cazuri la programul încărcat de la școală. Prin propriul exemplu, Diana Meaun a punctat schimbările prin care a trecut societatea noastră în ultimele decenii și cât de ”chinuiți” sunt de fapt copiii secolului în care trăim.
”Doamne ce chinuiți sunt și ce greu le vine” – s-a plâns săptămâna trecută o cucoană făcând referire la copiii din secolul XXI. Și, mi-am amintit eu pentru o clipă anii mei de școală, mai exact clasa a patra, a cincea când făceam cam trei kilometri pe jos până la școală cu rucsacul în spate. Prin clasa a șasea aveam și o traistă cu cărbuni pentru că aveam burjuici construite în sălile de clasă și elevii erau responsabili de focul de dimineață și de cât fum ieșea în sala de clasă.
”Mi-am amintit că nenea Google al nostru nu era la un click distanță…”
Mi-am amintit că noi deja în clasa a doua deja învățasem termenii de verb și substantive și prin clasa a patra deja aveam exerciții cu paranteze pătrate, ceea ce copiii din secolul XXI nu au. Mi-am amintit că nenea Google al nostru nu era la un click distanță și nu mai aveam noi acces la toată informația de care aveam nevoie, așa că după lecții (se terminau pe la orele două) noi mai stăteam câte 2-3 ore în bibliotecă și conspectam ca să scriem și noi un referat acasă. Au fost ani buni în care am scris referatele la lumina lămpii de gaz pentru că se întuneca devreme și current nu prea era prin Republica Moldova.
Mi-am amintit cum la + 35 de grade, sub un soare dogorâtor, noi mergeam 4 kilometri până la biblioteca din sat și o rugam pe doamna bibliotecară să ne dea 4-5 cărți ca să facem cât mai rar acest traseu. Ce citeam noi în clasa a cincea? Eu citeam ”Coliba unchiului Tom”, ”Singur pe lume”, ”Călărețul fără cap” în varianta lor normală, clasică. Eu când intru în librărie și doamna de acolo mă întreabă: ”Doriți rezumat sau aveți nevoie de opera integrală?”
”Care rezumat? Ce-i învățăm noi pe copii citindu-le sau dându-le să citească rezumate, făcându-le mâncare cu blenderul și punându-le pampers până la 3 ani?”
Care rezumat? Care este chinul lor? Care este lupta lor pentru existență? Cum vă imaginați voi că acel băiat căruia îi duceți rucsacul până în clasa a noua, și pe care îl duceți și îl aduceți de la liceu, și pe care aveți grijă să nu-l obijduiască colegul de clasă, va avea grijă de propria familie? De ce trebuie noi să le oferim toate condițiile și plus la asta să le mai plângem de milă că ”Vezi Doamne, sunt atât de chinuiți…” Care este chinul lor?
În concluzie, dacă noi am fi avut toate oportunitățile și condițiile pe care le au ei, păi generația noastră în 80% aveau să ajungă genii. Așa că, vă rog mult, dacă aveți dragul de a plânge, plângeți-vă de propria milă și nu le mai plângeți de milă lor pentru că le-ați creat toate condițiile să nu aibă niciun chin, să nu fie oropsiți, să nu fie stresați, dar să se bucure de viață și în mare măsură să facă doar ceea ce le place.”, afirmă vloggerița Diana Meaun într-un video publicat recent pe pagina sa de Facebook.