Medicii bat alarma: nu mai mâncaţi murături dacă suferiţi de aceste două boli

Persoanele sănătoase pot consuma frecvent gogoşari şi castraveţi în oţet, mai ales dacă sunt preparate cu mai puţină sare. În ciuda efectelor benefice, ele sunt interzise celor cu afecţiuni renale severe sau celor cu hipertensiune.

Una dintre murăturile cel mai frecvent consumate este varza murată. Este un aliment probiotic şi conţine substanţe anticancerigene, hepatoprotectori, vitaminele A, C, E, zinc, fibre alimentare care combat constipaţia şi detoxifică colonul. În varza murată se mai găsesc potasiu, magneziu şi calciu. Varza murată este recomandată mai ales atunci când consumaţi mâncăruri din carne grasă, pentru că uşurează digestia proteinelor şi grăsimilor animale.

Castraveţii muraţi au puţine calorii, au o încărcătură glicemică mică şi conţin caroten, acid folic şi calciu. Persoanele care suferă de hipertensiune arterială trebuie să-i consume în cantităţi mici şi să-i spele de sare înainte de masă. În procesul natural de fermentaţie nu doar că se produc vitamine, ci se biodisponibilizează mineralele şi fibrele alimentare din castraveţi. Vitaminele naturale existente în castraveţi nu sunt distruse, deoarece produsul nu este tratat termic.

Castraveţii în saramură se păstrează într-un loc întunecos şi uscat, la temperaturi de 10-15 grade pentru a se declanşa procesul natural de fermentaţie acido-lactică. Castraveţii muraţi pot fi consumaţi ca atare, între mese, sau ca garnitură la mâncărurile din carne ori legume, precum fasole, mazăre, năut, linte, soia. Murăturile asortate din conopidă, varză albă şi roşie, gogonele, castraveţi, ardei iuţi, morcovi şi usturoi se recomandă persoanelor sănătoase, alături de diverse feluri de mâncare din carne, deoarece uşurează digestia.