Cea de-a doua zi de Crăciun continuă sărbătoarea, fiind parte a unui obicei de trei zile în cinstea Sfintei Treimi. Dacă în prima zi părinții și nașii îi vizitează pe copii, în ziua următoare copiii merg la părinți sau la nași. În unele localități se păstrează și obiceiul colindatului în zilele de după Nașterea Domnului.
Contactat de IPN, secretarul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Andrei Prohin, a declarat că există persoane care consideră că, de Crăciun și chiar în primele trei zile ale sărbătorii, nu trebuie să se muncească, pentru a omagia evenimentul.
Potrivit altor păreri, dimpotrivă, se recomandă munca, pentru a avea spor în anul care vine. Pe vremuri se practicau munci tradiționale legate de tors, cusut sau văruirea pereților.
Andrei Prohin a menționat că o altă tradiție interesantă este lăsarea mesei cu bucate neatinse, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin să mănânce. Se spală doar farfuriile și tacâmurile. Obiceiul este specific celei de-a doua zile a Crăciunului, dar se păstrează și în ziua următoare.
Potrivit lui, la masă se consumă bucate tradiționale, precum răciturile și friptura, iar carnea de porc este considerată un simbol al belșugului. Se mai mănâncă carne de pasăre sau carne de iepure, pentru ca omul să fie la fel de agil ca aceste vietăți. Grâul pregătit în ajun se consumă și în zilele următoare, este o mâncare cu caracter sacru.
Crăciunul și zilele care urmează sunt o perioadă în care oamenii comunică mai mult, sunt mai calmi și mai binevoitori unii cu alții, uitând de supărări.
„Această sărbătoare ne unește prin faptul că oamenii se vizitează, mănâncă, consumă împreună bucate tradiționale. Asta îi solidarizează pe oameni, îi face să-și amintească despre momentele trăite împreună, dar și contribuie la transmiterea unor tradiții de la părinți la copii”, a subliniat Andrei Prohin.
