Stomatita este una dintre cele mai cunoscute boli ale copiilor. Aceasta apare, de regulă, la vârsta de 1-3 ani, când micuţii încep să studieze activ obiectele înconjurătoare, băgând în guriţă orice le cade sub mână. Infecţiile ajunse în gură cauzează dezvoltarea acestei boli.
Multe mămici nu consideră stomatita atât de periculoasă, iar în calitate de tratament ung guriţa cu albastru de metil. Dar stomatita nu este atât de simplă pe cât pare! Aceasta, la fel ca multe alte boli, este periculoase din cauza complicaţiilor pe care le poate provoca. Pentru clarificări ne-am adresat medicului stomatolog ortodont Angela Panfil.
Angela, care sunt cauzele principale ale apariţiei stomatitei?
Stomatita este inflamarea mucoaselor bucale, care apare dintr-o serie întreagă de cauze: mâini murdare, particularităţile termoreglării (uscare gurii), imunitatea slabă şi bolile tractului gastrointestinal, inclusiv pe fonul administrării de antibiotice. Stomatita poate apărea concomitent cu varicela şi mononucleoza infecţioasă, precum şi în caz de deficit de fier şi vitamine din grupele C şi B. Stomatita frecventa poate fi un semn al diabetului zaharat.
Vorbiţi-ne despre simptomele stomatitei?
În primul rând, vorbim despre un proces inflamator în cavitatea bucală, caracterizat prin febră, apariţia unor coşuri, papule, răni în gură. Copilul refuză să mănânce, apar senzaţiile de durere.
Este adevărat că boala sugarilor – candidoza bucală – este un tip de stomatită?
Da, este vorba despre stomatita candidozică: boală infecţioasă caracterizată prin apariţia bruscă a unor depozite albe pe suprafaţa cavităţii bucale. Acestea sunt cauzate de nişte ciuperci – candida. Deseori sunt afectaţi sugarii, sănătoşi la prima vedere. Explicaţia este simplă: fie micuţul a contactat candida în căile de naştere ale mamei, fie obiectele de igienă intimă care i-au ajuns în guriţă nu au fost sterilizate corect. Chiar şi mameloanele insuficient dezinfectate pot constitui o sursă de răspândire a infecţiei fungice.
Ce tip de stomatită este cel mai răspândit?
Stomatita aftoasă este o boală destul de răspândită. Ea se întâlneşte la aproximativ 50% din populaţie. Această boală se manifestă sub formă de afte – pete mici, deseori albe-gălbui, în cavitatea bucală, însoţite de senzaţii de durere.
Acest tip de stomatită poate apărea pe suprafaţa interioară a buzelor, pe gingii, pe suprafaţa interioară a obrajilor, limbă şi cerul gurii. De regulă, aftele sunt departe unele de altele. Aftele nu sunt însoţite de febră. Majoritatea lor dispare timp de 2 săptămâni, fără a lăsa urme. Cu o zi înainte de apariţia aftelor, copilul poate avea o senzaţie de arsuri sau împunsături în cavitatea bucală.
Cauzele apariţiei acestui tip de stomatită nu au fost încă stabilite. Dacă s-a manifestat în copilărie, el poate apărea sporadic pe parcursul întregii vieţi adulte. În perioada bolii este nevoie de o dietă specială şi clătirea gurii, chiar cu soluţii slabe de bicarbonat de sodiu.
Stomatita este contagioasă?
Da, aceasta este o boală infecţioasă. Există un tip de stomatită – herpetică, provocată de virusul herpesului. Acesta este destul de contagios. Se întâlneşte la copiii de la 1 până la 2 ani. Se transmite prin sărut, obiectele de igienă intime. Se manifestă prin febră şi răni în gură. Este important să ştim că tratamentul constă în administrarea preparatelor antivirale. Pentru prevenirea răspândirii stomatitei trebuie să ne spălăm regulat pe mâini, să folosim propriile noastre obiecte de igienă şi să ne abţinem de la pupici.
Ce putem face pentru ca micuţul să mănânce şi să bea în timpul stomatitei dureroase?
Deshidratarea este una dintre complicațiile stomatitei. Copilul nu consumă o cantitate suficientă de lichid din cauza durerii. Este mai bine să îi daţi alimente sub formă de piureuri, răcite şi nu foarte acre. Cu ajutorul unguentelor analgezice locale puteţi reduce senzaţiile de durere, apoi daţi-i micuţului să mănânce. Nu uitaţi de clătirea gurii.
Ce complicaţii poate provoca stomatita?
Vreau să atenţionez părinţii că, în caz de stomatită, trebuie să se adreseze imediat la medicul pediatru sau stomatolog, pentru că această boală, simplă şi atât răspândită la prima vedere, poate avea complicaţii serioase.
Tipurile de complicaţii:
- inflamarea gingiilor, gingivita (apare mai ales atunci când, din cauza bolii, copilul simte durere la curăţatul dinţilor);
- cronicizarea stomatitei;
- apariţia cariilor circulare acute din cauza nerespectării igienei;
- candidoza;
- laringita;
- limfadenita.
Pentru diagnosticare stomatitei este nevoie de anumite analize?
Dacă micuţul a făcut stomatită, de regulă nu este nevoie de nici un fel de analize de laborator. Analizele de laborator se efectuează doar în cazurile în care starea generală a micuţului se înrăutăţeşte pe parcursul tratamentului: se ridică temperatura, apar slăbiciuni, stări de rău.
Angela, numiţi regulile principale pe care trebuie să le urmeze părinţii în timpul bolii?
- Alimentele trebuie să fie moi, sub formă de piureuri.
- Consumul lichidelor din abundenţă.
- Hrana trebuie să fie călduţă (mâncarea sau băuturile fierbinţi sunt interzise).
- Clătirea obligatorie a gurii după masă.
- Folosirea unguentelor analgezice locale.
- Umidificarea aerului din încăpere.
Ce ne puteţi spune despre tratamentul stomatitei prin metode populare, precum albastrul de metil sau verdele de briliant?
Albastrul de metil şi verdele de briliant au devenit istorie, pentru că eficienţa lor nu a fost demonstrată. Clătirea gurii cu sare poate înrăutăţi situaţia, sporind durerea. Nici una dintre aceste remedii nu ajută, mai mult, ele pot prelungi termenele de cicatrizare şi însănătoşire.
Când poate reveni în colectivitatea copilul care a fost bolnav de stomatită?
Copilul nu mai este contagios atunci când medicul, verificând mucoasa bucală, confirmă cicatrizarea tuturor rănilor.
Text: Cristina Scripnic