Rolul tatălui în procesul de educație al fiului

Rolul tatălui în procesul de educație al fiului

-
//
20.08.2014

În primele luni de viață, principalul om în viața copilului este mama. Anume mama îndeplinește cele mai importante funcții – asigură satisfacerea necesităților de bază ale nou-născutului neajutorat. Asta se referă la hrană, căldură, comunicare, siguranță. Pentru un nou-născut, el și mama lui sunt un tot întreg.

Rolul tatălui în procesul de educație al fiului

Însă, de îndată ce micuțul începe să se detașeze de mama, să înțeleagă că mama lui și el nu este același lucru, în viața lui mai apare un om la fel de important – tata. Prezența tatălui este importantă pentru toți copiii indiferent dacă vorbim despre fetițe sau băieței. Însă, pentru băieți, tata nu are rolul doar de părinte, dar și de prieten, mentor și un exemplu de urmat – iată de ce rolul tatălui în procesul de educație al fiului este atât de important. Să examinăm fiecare funcție paternă în parte.

Tata-părinte

Tata, la fel ca și mama, are grijă de copil, îl protejează, îl iubește și prețuiește. Mama are nevoie de ajutor, de aceea, tata își poate asuma anumite responsabilități la capitolul îngrijirea copilului. El, în deplină măsură, poate să hrănească bebelușul, să schimbe scutecul, să-l scalde și să-l adoarmă. Uneori, tații se descurcă cu toate acestea mai bine decât mamele. Pentru că tata este mult mai puternic, mult mai echilibrat și organizat.

Sfat pentru tata: nu neglijați responsabilitățile de îngrijire a copilului făcând trimitere la faptul că aceasta este treaba femeii. Veți primi drept recompensă o soție fericită, neobosită, dar și un bebeluș satisfăcut.

Rolul tatălui în procesul de educație al fiului

Tata-prieten

Copilul îl asociază pe tata cu veselia, jocurile active și peripețiile. Mamele, în acest sens, sunt mai atente și mai precaute. Iar un copil, cu atât mai mult un băiat, are nevoie să-și elibereze undeva energia. El vrea să alerge, să sară, să urce, să se învârtească și chiar să fie obraznic. În acest fel el învață să-și coordoneze mișcările, să se orienteze mai bine în spațiu și pur și simplu să se veselească din plin.

Sfat pentru tata: Jucați-vă mai des cu băieții dumneavoastră. Acasă, sau afară, nu contează. Luați pe seama dumneavoastră toate jocurile active, lăsați pentru mama cititul și activitățile de dezvoltare. Fiți siguri, vă veți descurca cu acest lucru mult mai bine decât soția.

Tata – exemplu de urmat pentru băiat

Însuși, Sigmund Freud afirma că, după vârsta de trei ani, băiețeii încep să se identifice cu tatăl lor. Să copieze mimica, gesturile și comportamentul lor. Băieții adoptă pentru ei concepția tatălui lor asupra lumii, atitudinea față de oameni, atitudinea față de mama și față de sine. Anume din acest considerent, psihologii susțin că rolul tatălui în procesul de educație al băiatului este foarte important. Băieții au la bază modelul tatălui lor și se îndepărtează de el, se formează ca personalitate.

Sfat pentru tata: Rețineți, fiul este reflecția tatălui în oglindă. Fiți pentru fiul dumneavoastră un exemplu demn de urmat.

Rolul tatălui în procesul de educație al fiului

Tata-mentor

Această funcție paternă intră în acțiune aproximativ la vârsta preșcolară a copilului. Atunci, autoritatea tatălui în ochii copilului este semnificativ mai mare decât autoritatea mamei. De aceea, în această perioadă, tata trebuie să-și asume responsabilitatea pentru educația fiului mai mult ca niciodată. La figurat vorbind, tata are sarcina de a duce ”de mână” copilul în societate. Tata trebuie să-și învețe odrasla să comunice, să-și atingă scopurile, să soluționeze conflictele, să construiască relații de prietenie, iar ulterior – relații cu sexul opus.

Sfat pentru tata: Fiți înțelepți. Nu vă leneviți și citiți literatură despre îngrijirea și educarea copiilor. Analizați metodele de educație la care au recurs părinții dumneavoastră. Cum v-au influențat ele viața, ce va ajutat să obțineți succese și ce, dimpotrivă, a constituit o piedică în calea succesului. Rețineți, tata reprezintă instanța superioară pentru fiul lui. De aceea nu evaluați însuși copilul, ci faptele sale. Dacă evaluați personalitatea fiului, cu atât mai mult – dacă faceți concluzii negative, acest lucru poate genera o subapreciere a fiului dumneavoastră. În consecință, lui îi va veni greu să se adapteze în societate și să obțină succese în viață. În loc să-i spuneți copilului ”tu ești rău” spuneți-i ”ai procedat rău”. Mai mult decât atât, educația de succes a copilului trebuie să includă în sine promovarea mai multor lucruri bune decât pedepsirea faptelor negative.