Este mamografia o procedură dureroasă sau periculoasă din cauza iradierii?

Organizația Mondială a Sănătății plasează cancerul mamar pe primul loc în topul cancerelor la femei. Anual, peste 1000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în Republica Moldova. Această afecțiune oncologică are, însă, cele mai înalte șanse de vindecare dacă este depistată la timp și tratamentul se inițiază imediat. Screeningul mamar prin mamografie începe la vârsta de 45-50 de ani și se efectuează o dată la 1-2 ani. Cu toate că este o procedură foarte benefică, mamografia se confruntă cu o imagine controversată şi deformată, construită, în mod nejustificat, de o mulțime de legende urbane și mituri.

Din fericire, specialistul ne ajută să repunem mamografia în drepturi pentru a încuraja tot mai multe femei să se supună aceastei investigații care le poate salva viața. Dr. Miruna Ispas, medic specialist imagistică, clarifică miturile despre mamografie:

„Mamografia este periculoasă din cauza iradierii!” – FALS!

Da, iradierea este periculoasă, dar nu în cazul mamografiei. Cantitatea de raze X folosită în această investigație este mult mai mică decât cea a unei radiografii dentare, de exemplu. O mamografie obişnuită foloseşte o doză de radiații de 0,4 mSv, cea cu tomosinteză sau 3D – o cantitate de 0,5-1 mSv, iar personalul din domeniul imagisticii, care operează aparatura, se poate expune, în condiții de siguranță, la o doză de 50 mSv anual.

„Este o procedură dureroasă!” – FALS!

Nimeni nu neagă că este inconfortabil să ți se strângă sânul între două plăci de metal, dar este mult să vorbim despre durere în acest caz. Intensitatea senzației de jenă, totuşi, poate fi diferită de la caz la caz, în funcție de: dimensiunea sânului şi consistența țesutului mamar, prezența unui chist, dacă pacienta se află la menstruație, cât de performant este aparatul cu care se face mamografia şi cât de rapid este tehnicianul care îl operează. Totuşi, câteva minute de disconfort o dată la doi ani pentru prevenția unei boli crunte pot fi trecute cu vederea.

„Femeile fără simptome sau istoric familial de cancer la sân nu au nevoie de mamografie” – FALS!

Absolut incorect. Tocmai că scopul efectuării acestei investigații după vârsta de 40 de ani este să detecteze prezența cancerului înainte de simptome. Aşteptarea apariției simptomelor înseamnă un tratament mai agresiv şi o rată de supraviețuire mai redusă. Referitor la istoricul familial: doar 5-10% dintre cancerele mamare apar în context ereditar, iar restul apar aleatoriu. Şi, deşi un stil de viață sănătos ne poate coborî riscul de cancer la sân, nu îl elimină de tot.

„O mamografie e o mamografie, de ce să dau atâția bani pe una 3D?” – FALS!

Pentru că cea din urmă, denumită şi mamografie cu tomosinteză, este mai sofisticată decât cea 2D: vizualizează țesutul mamar mai în detaliu, iar imaginile sunt mai precise. În plus, pacientelor cu țesut glandular dens li se recomandă tocmai acest tip de mamografie, iar cazuistica a arătat că această investigație a crescut cu 40% detecția cancerelor, scăzând considerabil rata de alarme false.

„Orice cancer mamar poate fi detectat prin mamografie” – FALS

Din păcate, tehnologia nu a ajuns atât de departe: există un procent mic de cancere pe care această investigație nu le detectează, chiar şi dacă este o mamografie 3D. De cele mai multe ori, situația apare în cazul pacientelor cu sâni denşi care ascund cancere de mici dimensiuni. În funcție de anamneză, medicul le recomandă acestor paciente să facă şi o ecografie sau, în unele situații, chiar RMN mamar.

„O mamografie este suficientă, de ce să fac o dată la doi ani?” – FALS!

Pentru că aceasta este o metodă de detectare a cancerului, nu de profilaxie. Din păcate, un cancer se poate declanşa oricând, iar dacă medicul, în urma mamografiei, a anamnezei şi evaluării clinice consideră necesar, va recomanda această investigație chiar mai des decât o dată la doi ani. Doar repetarea mamografiei la un interval corect ajută la depistarea cancerului într-un stadiu incipient.

„Există investigații de detecție fără iradiere, voi apela la una!” – FALS!

Da, există, ecografia şi RMN mamar, două metode excelente, dar nu sunt metode pentru detectarea precoce a cancerului de sân la populația generală, ci sunt folosite ca investigații complementare în cazul unui număr redus de paciente care prezintă un risc mare de a dezvolta această boală. Cât despre metodele-minune despre care vuieşte Internetul, termografia fiind cea mai celebră, acestea nu sunt acceptate de lumea medicală ca fiind alternative la mamografie pentru depistarea cancerului mamar.