O mamă își lovește copilul de 3 ani de 11 ori pe motiv că acesta se bătea cu sora lui. O altă mamă îl trage de păr sau de ureche pe fiul de 5 ani care refuză să își strângă din cameră, în ciuda avertismentelor repetate. Incidentele sunt înregistrate de un cercetător ce încerca să afle cât de des părinții ridică tonul în interacțiunea cu copiii. Concluzia sfidează așteptările cercetătorilor dar nu și pe cele ale părinților: pedeapsa corporală este folosită frecvent drept metodă de disciplinare.
Puțini părinți ar recunoaște, fără protecția anonimatului, că recurg la bătaie ca să îi disciplineze pe cei mici. Însă aproape 40 de părinți nu numai că au recunoscut asta, dar au fost de acord să fie înregistrați în timp ce își lovesc copiii.
Studiul condus de George Holden, profesor de psihologie în cadrul Southern Methodist University și autor a cinci cărți pe tema dezvoltării copilului, a început ca o cercetare a preponderenței țipătului în interacțiunea părinte-copil, realizată cu ajutorul înregistrărilor audio făcute acasă, cu acordul părinților.
Așadar, au fost selectate 37 de familii, fiind respinși părinții care au susținut în timpul interviului că nu ridică tonul acasă. Părinții înrolați în studiu (36 de mame și un tată) au fost înregistrați pe parcursul a șase seri, rezultând în jur de 36 de ore de audio per familie centrate în jurul momentelor petrecute acasă: ora de masă, ora de baie, ora de culcare.
Ascultând înregistrările, cercetătorii au identificat zgomote specifice pălmuirii urmate de plânsul copiilor
"Într-una dintre interacțiuni, un copil de 2 sau 3 ani își lovește mama, iar, drept răspuns, aceasta îl lovește peste mână și îi spune «Asta ar trebui să te învețe să nu îți mai lovești mama»", povestește Paul Williamson, unul dintre membrii echipei de cercetare. Un alt examplu este cel al unei mame care îl lovește pe copil deoarece acesta încearcă să întoarcă la momentul nepotrivit paginile cărții pe care i-o citea.
Motivele "corecției" sunt variate, la fel și intensitatea. "Am înregistrat multe variații. Unii părinți și-au pălmuit copiii o dată. Un părinte l-a lovit pe copil de 11 ori la rând", explică Holden. Modalitatea de pedeapsă corporală aleasă variază și ea de la bătaie cu cureaua până la pălmuire însoțită de admonestare verbală.
Psihoterapeutul Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician, completează: "Pedeapsa corporală este încă folosită în educația copilului. Nu sunt de acord cu folosirea ei însă fenomenul este frecvent. Orice pedeapsă corporală este un abuz, iar ca orice abuz, pe lângă componenta fizică are și una emoțională. Este vorba despre incapacitatea de a reacționa, de a respinge abuzul, mai ales că agresorul are o forță mai mare.
Mulți părinți vin stresați de la muncă, obosiți, iritați, nu mai au răbdare și le scade toleranța. Or copiii sunt copii, mai neastâmpărați, mai încăpățânați, comportamente care, în astfel de condiții, din nefericire, îi irită ușor pe părinți. Este grav și faptul că, într-o proporție mare, adultul preia comportamentele pe care le-a văzut în familia în care a crescut și le aplică în familia pe care o construiește."
Un studiu realizat de Holden în anii '90 arată că în jur de 70% dintre femeile educate (cu o diplomă de colegiu) își lovesc copiii. Alte studii susțin că în jur de 90% dintre părinți folosesc pedepe corporale. Aproximativ 30 de țări din lume au legiferat acest aspect al vieții de familie interzicând pedeapsa corporală, inclusiv pălmuirea.