Practic în toate cărțile de specialitate dedicate îngrijirii copiilor, se atrage atenția asupra faptului că mecanismele de reglare a temperaturii corpului la sugari sunt imperfecte, în legătură cu ce există riscul de hipotermie. Din această teză absolut corectă, adesea se fac concluzii greșite[1]. Protejarea copilului de hipotermie devine o sarcină prioritară, astfel încât achiziția reșourilor electrice devine obligatorie înainte de venirea nou-născutului pe lume. Dacă în saloanele maternității, conform instrucției, temperatura aerului nu trebuie să fie mai mică de 22 de grade Celsius (de regulă este mai mare), părinții vor face tot posibilul pentru ca temperatura aerului în odaia copilului nicidecum să nu coboare sub acest indice.
Autorul a vizitat la domiciliu sute de nou-născuți externați recent din maternitate. Senzația pe care a avut-o a fost mai mult lipsa de aer și năduf în odaia copiilor.
Fiindu-le frica până la panică că micuțului ar putea să-i fie frig, părinții de cele mai multe ori nu-și dau seama că imperfecțiunea mecanismului de reglare a temperaturii corpului bebelușilor nu implică doar riscul de hipotermie, dar și supraîncălzire.
Metabolismul la copiii foarte mici este accelerat și este însoțit de generarea unei cantități semnificative de căldură. Corpul bebelușului trebuie să elibereze acest surplus de căldură. Fapt care se întâmplă prin două metode: prin plămâni și prin piele.
Aerul inspirat de om (nou-născuții inclusiv), care ajunge în plămâni, se încălzește până la temperatura corpului uman. Un copil inspiră aer ce are temperatura de +18 grade Celsius, iar aerul expirat atinge valoarea de 36,6 grade Celsius. Totodată, este clar că o anumită cantitate de căldură se pierde. Dacă temperatura aerului inspirat constituie +23 de grade Celsius, evident că pierderile de căldură sunt reduse considerabil. Însă copilul trebuie să piardă căldură! Totodată, copilul își activizează și pielea în acest sens. Este necesar să se formeze transpirația [2], care nu doar că este umedă dar și sărată – asta înseamnă că se pierd din organism apă și sare, iar un nou-născut dispune de rezerve destul de neînsemnate.
Chiar și în condițiile lipsei nesemnificative de umiditate este destabilizată activitatea tuturor organelor. Urmările le veți observa de îndată ce veți întoarce copilul. Supraîncălzirea se vede chiar pe pielea copilului, acele porțiuni unde transpirația este mai abundentă capătă o nuanță de roșu aprins [3]. Copilul este neliniștit și-l doare burtica (din cauza insuficienței de lichide, sucul intestinal reușește cu greu să-și facă treaba); micuțul are în gură pete albe – muguet [4] (saliva consistentă din cauza insuficienței de lichide nu funcționează corespunzător), micuțul are în năsuc cruste uscate - respirația îi este îngreunată (uneori din această cauză nici nu poate suge).
Regularea regimului termic în cazul unui nou-născut poate fi asigurată respectând două condiții simple:
- Temperatura aerului în odaia copilului
- Hăinuțele adecvate
Aceste două sarcini trebuie rezolvate imediat, chiar în prima zi după externare. Cu cât mai mult veți sta pe gânduri pentru a vă decide ce trebuie să faceți cu atât mai rău îi va fi copilului dumneavoastră.
Extrem de important (!!!) să nu confundați și să nu comasați perceperea «copilului îi este frig» și «temperatura aerului cu care respiră copilul».
Temperatura optimă a aerului care trebuie să fie în camera copilului este de 18 – 19 grade Celsius [5]
Cu cât temperatura aerului este mai mare cu atât este mai rău. Dar, trebuie să țineți minte toată viața regulile principiale care vă vor ajuta să luați o decizie corectă atunci când veți avea dubii.
Mai bine mai rece decât supraîncălzit.
Doar așa și nu altfel, pentru că în niciun caz nu trebuie să uităm că supraîncălzirea copilului este cu mult mai periculoasă!
Condițiile naturale vă permit, de regulă, să creați un regim optim de temperatură (18 – 19 grade Celsius), însă, sunt și excepții destul de frecvente. Copilul se poate naște în perioada caldă a anului, într-o țară cu climă aridă, într-un oraș unde rețelele termice funcționează nu tocmai corect (fie că se furnizează prea mult agent termic, fie că – prea puțin).
În cazul în care temperatura aerului în odaie este mai mare de 22 de grade Celsius, supraîncălzirea copilului poate fi evitată respectând câteva condiții:
- Copilul trebuie să fie îmbrăcat cât mai ușor;
- Copilul trebuie să bea suficiente lichide în afară de lapte (apă);
- Băițe regulate.
În continuare vom discuta despre toate cele trei aspecte.
Mai există un factor care joacă un rol la fel de important în raport cu temperatura în camera copilului – umiditatea aerului.
Relevanța acestui parametru este extrem de mare pentru copii și este legată de mecanismul de termoreglare al bebelușilor la care ne-am referit mai sus. Aerul expirat are temperatura corpului și gradul de umiditate 100%. Cu cât mai uscat este aerul inspirat cu atât mai multe lichide pierde corpul copilului, iar despre urmările deshidratării, am vorbit deja.
Majoritatea cititorilor acestei cărți locuiesc în regiuni unde condițiile climaterice sunt specifice, unde cel puțin jumătate de an (din octombrie până în aprilie) durează sezonul de termoficare, iar specificul majorității sistemelor de încălzire – uscarea aerului în încăperi.
Umiditatea relativă optimă a aerului în camera copilului – 50 – 70%
Odată încălzit, gradul de umiditate a aerului este, în medie, de două ori mai mic decât nivelul recomandat. Cu cât mai mult se încălzește camera copilului, pentru că părinților le este frică ca nu cumva să-i fie frig micuțului, cu atât mai uscat devine aerul din încăpere și cu atât mai mult crește probabilitatea de a apărea probleme de sănătate la copilaș; uscarea membrelor mucoase ale tractului respirator (tuse, sforăit în nas), probleme cu pielea, îndesarea sângelui și altele.
Concluzia este evidentă: controlul asupra gradului de umiditate a aerului în încăpere și menținerea acestuia la nivelul optim este una dintre sarcinile primordiale ale părinților. Curățenia umedă frecventă, vase cu apă, pulverizatoare, havuzuri mici decorative, acvarii – sunt câteva variante. Tehnologiile moderne vă vin în ajutor. Părinții copiilor trebuie să știe că există un aparat deloc complicat, nu foarte scump, dar suficient de eficient care se numește - umidificator de aer de uz casnic (sunt pe bază de abur și ultrasunet; cele din urmă fac mai puțin zgomot și sunt mai sigure).
Acum, să ne referim la fenomenul așa numit «curent». [6].
«CURENT» - Deplasare, mișcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură; flux. [7].
Interesant, cui putea să-i treacă prin cap că natura ar fi putut crea o specie biologică pentru care un curent de aer prezintă un pericol teribil?
Oameni buni! Noi suntem cei care ne temem de curenții de aer pentru că părinții noștri ne-au protejat prin toate metodele de acest fenomen. Dar copilașul ce are cu asta? Desigur că nu trebuie să întrecem măsura, însă strigătele permanente: «Închideți mai iute ușa!» nu duc la nimic bun. Copilului îi este frică de lucruri necunoscute. Nu poți trăi o viață fără să știi ce-i curentul de aer. Așa că e mai bine când cunoști acest lucru din fașă și nu-ți mai este frică, decât să ajungi om mare și să strigi cât te ține gura în autobuz: «Închide geamul, vine curent!».
Odată ce ați revenit acasă de la maternitate nu mai atrageți atenția la faptul dacă este sau nu deschisă ușa și unde stă copilul. Nu are importanță pentru sănătatea lui nici unde stă pătuțul și dacă ajunge până acolo aerul din fereastra întredeschisă a camerei. Pentru un copil de cinci ani, care a tot fost păzit de fenomenul dat – acest lucru are importanță. Pentru un nou-născut – nu.
[1] Concluziile respective, de regulă, nu sunt făcute de autorul cărții, ci de părinți.
[2] Glandele sudoripare ale unui nou-născut sunt slab dezvoltate, el este adaptat să piardă căldură anume prin intermediul respirației.
[3] Dermatită intertriginoasă – iritarea pielii bebelușului.
[4] Muguet - boală a mucoaselor datorită unei ciuperci, care apare în gură la sugari; mărgăritărel.
[5] Această regulă trebuie inclusă în viața de zi cu zi nu la cinci ani, și nici la zece, ci chiar de la naștere.
[6] Autorul, nu știu de ce, consideră că majoritatea cititorilor nu au în casă aparat de aer condiționat și climă artificială. Geamul întredeschis este o variantă mult mai populară pentru a coborî temperatura aerului în încăpere. În acest caz discuțiile referitoare la curenții de aer sunt destul de actuale.
[7] Explicația noțiunii recunoscută de dicționarul limbii române.
Autorul Е. О. Komarovsky
Sursa: www.komarovskiy.net
