În multe țări, copiii încep să citească și să scrie prea devreme. Și lucrul acesta îl spun experți, pedagogi și profesori, potrivit cărora introducerea în alfabetizare se face doar atunci când cel mic a atins suficientă maturitate pentru a dobândi aceaste abilități. Părinții ar trebui mai întâi de toate să-și răspundă la întrebarea: ”De ce atâta grabă și care este urgența?”
Sunt copii mici care nu au dobândit abilitățile motorii necesare pentru a ține bine stiloul atunci când li se cere să scrie numele lor, iar alții nu sunt capabili să citească silabe fără să se chinuie. Asta nu înseamnă că au probleme de învățare, dar încă nu sunt pregătiți să citească și să scrie.
Dr. Lilian Katz, profesor emerit de educație la Universitatea din Illinois, care ține prelegeri în întreaga lume despre educația din primii ani de viață ai copilului, sugerează că, un copil care începe să citească foarte devreme, poate să învețe să scrie mai repede, dar ajuns la vârsta de 11-12 ani, se observă că nu dă un randament atât de bun ca unul care a învățat să scrie și să citească mai târziu. În plus, acesta avertizează că introducerea timpurie a alfabetizării este mai nocivă pentru băieți decât pentru fete.
Când copilul este forțat și nu este pregătit să citească și să scrie înainte de vârstă de 6 ani, se întâmplă următoarele 6 lucruri:
1. Poate suferi o respingere și un blocaj, astfel încât procesul de învățare să fie încetinit și să i se pară ceva dificil în loc de o aventură fericită.
2. Ar putea face mai multe greșeli de ortografie pe viitor.
3. Simte frustrare, mai ales dacă vede că alți copii din clasă sunt capabili să scrie scrisori sau să citească, iar el nu poate.
4. Stima de sine scăzută, sentiment de inferioritate în comparație cu ceilalți colegi.
5. Pierderea interesului pentru citit și scris.
6. Demotivare t,eama de a nu putea face acest lucru sau anxietate în fața provocării.
Există micuți care sunt curioși să citească și să scrie înainte de vârsta de 6 ani și chiar o fac fără eforturi prea mari. Dar, să fie clar! Nu este o regulă valabilă pentru toți. Fiecare copil evoluează în ritmul propriu. Și în timp ce unul este pregătit pentru anumite lecții, altul nu. Aceste diferențe evolutive sunt plătite, de obicei, de către cei care învață mai lent, deoarece educația, în general, este standardizată și nu individuală.
Sursa