Concediul de maternitate este o procedură legală prevăzută pentru fiecare gravidă angajată oficial. Dar, chiar şi aşa, o gravidă trebuie să se informeze din timp, despre drepturile şi responsabilităţile pe care le are.
1. Cum să-ţi construieşti relaţia cu şefii?
- Cel mai civilizat mod prevede relaţii oneste dintre un angajator şi un angajat. Aceasta inseamnă că angajata îl va pune la curent pe angajarotul său despre sarcină. dacă nu sânt indicaţii medicale, atunci o gravidă poate să continuie să lucreze până aproape de termenul naşterii şi după 56 de zile după concediul oficial de maternitate să se reântoarcă la locul de muncă. de asemenea, conform termenilor legali, dacă gravida lucrează în condiţii care ar pune în pericol sarcina, sau propria sănătate, aceasta are dreptul să-i ceară angajatorului să fie transferată într-un alt sector.
- Dacă însă relaţiile dvs. cu angajatorul sânt departe de a fi ideale, acesta ar putea căuta diferite mijloace ca să vă concedieze înainte de a fi nevoit să vă plătească concediul de maternitate. Nu vă fie frică, deocamdată, legile moldoveneşti sânt de partea gravidei. Totuşi dacă sânteţi nevoită să lipsiţi de la serviciu pentru un consult la medic sau alte motive legate de sarcină. păstraţi toate cecurile, reţele medicilor etc. pentru orice eventualitate, sau în cazul unui proces de judecată acestea vor servi drept dovezi.
2. Concediul de maternitate şi indemnizatia pentru naştere: cât, când şi cum?
Potrivit art. 124 din Codul Muncii femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), cu achitarea pentru această perioadă a indemnizaţiei de maternitate în modul prevăzut de legislaţia în vigoare. Pentru a înregistra concediul de maternitate, gravida în mod obligatoriu trebuie să se afle la evidenţa la policlinică, care este în interdependenţă cu sistemul de asigurare socială de stat.
Mărimea indemnizaţiei: Reieşind din conţinutul art. 16 al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289-XV din 22.07.2004, indemnizaţia de maternitate se acordă, începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină. Cuantumul indemnizaţiei de maternitate este de 100% din baza de calcul a indemnizaţiilor şi constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale. Venitul mediu lunar asigurat, luat în calcul la determinarea mărimii indemnizaţiilor, nu poate depăşi 5 salarii medii lunare pe ţară prognozate. Limita de 5 salarii medii lunare a fost introdusă recent, anterior fiind o limită de 3 salarii medii
Dacă viitoarea mămică nu lucrează, se poate folosi de posibilitatea să primească indemnizaţia de la serviciul soţului sau a părinţilor. Pentru asta însă va fi necesar să adune careva acte. dacă la momentul ieşirii în concediul de maternitate, gravida are statut de şomer trebuie să prezinte actele ce confirmă acest lucru sau dacă este studentă trebuie să prezinte certificat de la Colegiu sau Universitate, şi de asemenea trebuie să confirme legăturile de rudenie cu părinţii sau cu soţul.
Indemnizaţiile pentru sarcină şi naştere, Statul şi angajatorul trebuie să vi le plătească după a 30-a săptămână de sarcină. Contribuţia Statului se achită o singură dată şi în anul 2012 constituia 2300 lei pentru primul copil şi 2600 de lei pentru al doilea şi a câte 2 600 pentru următorii. Această sumă o primesc toate mamele indiferent de faptul dacă sânt asigurate sau nu. Celelalte indemnizaţii depind de faptul dacp dvs. sau soţul aţi lucrat oficial undeva sau nu.
După naşterea copilului şi expirarea termenului concediului de boală pentru naştere, tânără mămică va trebui să decidă dacă continuă să lucreze sau să iasă în concediul de îngrijire a copilului.
3.Concediul de îngrijire a copilului: Cât, Când , Cum?
Codul Muncii preveda ca tânăra mamă poate să se afle în concediul de îngrijire a copilului până când copilul împlineşte 6 ani, şi să-şi păstreze locul de muncă. Indemnizaţia lunară este acordată de către Stat mamelor asigurate sau dacă concediul de maternitate este trecut pe soţ, numai în decursul primelor 3 ani. Valoare indemnizaţiei lunare este d 30% din salariul ofici l din ultimele 6 luni, însă nu mai puţin de 300 de lei. Mamele care nu sânt asigurate primestc timp de 1,5 ani indemnizaţia minimă de 250 de lei.
Dacă tânăra mămică iese la lucru, atunci aceasta trebuie să prezinte un extras din actul d primire la lucru. Dacă femeia lucrează o zi colpetă adică 8 ore pe zi, atunci aceasta nu mai are dreptul să primească indemnizaţia. Dacă însă ziua de lucru este incompletă adică mai puţin de 7 ore, şi copilul este mai mic de 3 ani, atunci aceasta poate primi şi salariul şi indemnizaţia. la acestă etapă este extrem de important să fie onorate toate formalităţile. În caz contrar, dacă primiţi ilegal indemnizaţia, Casa Naţională de asigurări, vă va cere să reântoarceţi suma primită şi poate să aplice chiar şi amenzi.
Apropo:
Rata natalității în Republica Moldova scade anual. Și componenta materială la luarea hotărârii de a avea un copil este poate cea mai importantă. Este logic că la nivel scăzut de venit în Republica Moldova și previziunile înfricoșătoare ale îmbătrânirii populației, pentr interesele statului în creșterea ratei natalității în țară ar trebui să fie prevăzute măsuri mai concrete.
De exemplu, autoritățile ruse au introdus "capitalul matern", pentru a sprijini familiile cu copii. În fiecare an, suma acestuia este revizuită in dependenţă de rata inflație. În ultimii patru ani a fost crescut de la 276, 2 mii de ruble la 387,600 de ruble. Fondul lui poate fi utilizat pentru a îmbunătăți condițiile de trai, pentrude creștere pensiilor părinților și educația copilului.
În Australia, politica demografică are următoarea formulă: "Un copil pentru mama, unul pentru tata și unul pentru țară " , iar o familie constituită din doar 2 copii este considerată anormală. Pentru naşterea copilului , în 2004, Australia a introdus un stimulent pentru nașterea copilului ( bonus copii ), care depășește în prezent 5000 dolari. Australienii combină îngrijirea copiilor cu venituri suplimentare. Un studiu recent a aratat ca aproape 60 % dintre mamele cu copii sub vârsta de 14 ani a lucrat part-time, cu copii de până la 4 ani de peste 52%, cu copiii de la 10 la 14 ani - 77 %. Salariul mediu al femeilor din Australia pe săptămână este de aproximativ 1.000 de dolari.
Un alt exemplu este Norvegia, care este considerat lider mondial in cheltuieli pentru programe sociale. Plata pentru concediul pentru îngrijirea copilului la femeile norvegiene este cea mai mare din lume. Rata natalității în această țară este de 1,8 copii per familie, mult mai mare decât în alte țări europene. În Norvegia, puteți lua 10 luni cu păstrarea a 100% din salariu (media este de 25,000 dolari pe an) sau 12 luni, dar cu plata de 80% din salariu. Adică, pentru primele șase luni de îngrijire a copilului o norvegiană primește 12,500 dolari.
Curios:
Organizaţia Save the Children («Salvaţi copii») face un raiting anual referitor la maternitate. Ultimul, Mother’s Index 2010, a fost prezentat în martie anul trecut şi include date despre 173 de ţări ale lumii. Primele trei poziţii, sunt ocupate de ţările în care e cel mai bine să fii mamă, adică Norvegia, Australia, Islanda şi Suedia (ultimele 2 ţări au împărţiot între ele locul al 3-lea). Unele ţări din spaţiul CSI, inclusiv Moldova, ocupă locuri decente în acest clasamnet: Belarus - locul 33, Rusia - 38, Ucraina - 39, Moldova - 40, Kazahstan - 51, Uzbekistan - 66, Kârgâzstan - 68, Armenia - 78, Azerbaidjan - 96, Tadjikistan - 98. Topul ia în considerare factorii care afectează statutul femeilor și a copiilor din țară ( sănătate, educație, factorii economici, factorii politici.
