Revenirea în trecut? Evoluția obstetricii în secolul nostru

Cum era înainte constatată  sarcina, ce simptome „divulgau” sexul copilului, de ce au început să nască în poziție culcat pe spate și ce schimbări au intervenit în obstetrică în ultimii ani? Să aflăm.

1. Testul de  sarcină

Încercări de a confirma o sarcină erau efectuate încă în Antichitate. De exemplu, în Egipt exista următorul obicei: femeia trebuia să urineze pe un grăunte, dacă acesta încolțea, înseamnă că era însărcinată. Existau și alte simptome – grețurile și lipsa poftei de mâncare, întreruperea ciclului menstrual.  Succese reale s-au înregistrat abia la sfârșitul secolului trecut, în anul 1996. Pe piață au apărut testele bandalete, care oferă un rezultat peste câteva minute (până atunci era nevoie de așteptat 30 de minute). În noul secol, femeile pot utiliza testele digitale, care nu doar că infirmă sau confirmă sarcina, ci și determină termenul aproximativ al sarcinii (1-2, 2-3 sau 3+ săptămâni), și poate fi utilizat după câteva zile de la reținerea ciclului menstrual. Știința a mers și mai departe, astăzi  femeile care planifică o sarcină pot determina cu ajutorul testului de ovulație ziua benefică pentru concepere.    

2. Efectuarea examenului ecografic pentru stabilirea sexului

În timpul sovietic nu se putea determina sexul copilului cu o exactitate de o 100%. Se foloseau metode învechite – ghicitul în cărți, interpretarea viselor și, desigur, întotdeauna existau femei pricepute să prezică nașterea unei fete sau a unui băiat  după forma burții sau a coapselor. Medicii făcea prognoze cu ajutorul stetoscopului obstetrical  –  instrument cu pâlnie, care îi permitea medicului să asculte bătăile inimii fătului, considerându-se că bătăile inimii la băieți sunt mai frecvente decât la fetițe. În realitate însă bătăile inimii se află în legătură cu starea generală de sănătate a femeii și a fătului și cu termenul sarcinii.

Ecografia a devenit activă în anii 90 ai secolului trecut. Astăzi sexul copilului poate fi stabilit, uneori, chiar la 10-12 săptămâni, însă cel mai exact în a 15-a săptămână de sarcină, dar mai depinde și de experiența medicilor. Ultrasonografia îi ajută pe medici să identifice multe patologii în timpul sarcinii. Alegând un tratament corect, medicul o ajută pe pacientă să nască un copil sănătos. Chiar și în secolul nostru mai există opinii că ultrasonografia influențează negativ asupra fătului, că în timpul procedurii micuțul „se ascunde” de unde etc. Nu există cercetări științifice serioase în această privință. Echipamentele moderne îi permit medicului nu doar să determine sexul fătului, dar și să monitorizeze dezvoltarea tuturor organelor, starea placentei etc. 

3. Nașterea în poză liberă

Cu secole în urmă, femeia năștea în poze fiziologice comode: în picioare, în poziție șezut, șezând în pirostrie  sau pe scaune speciale, depindea de tradiții. Nașterile în poziție culcat pe spate au început în Franța în timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea. După unele zvonuri, regele a vrut să vadă el însuși  nașterea urmașilor săi, iar după altele – la nașteri, în locul moașelor, erau invitați să asiste chirurgi-bărbați, cărora le era mai ușor să efectueze procedurile medicale dacă femeia se afla în poziție culcat.  În această poziție femeile nășteau și în țara noastră, dacă nașterea decurgea în instituții medicale. Ginecologul-obstetrician A.N. Rahmanov a inventat la începutul secolului trecut  patul pentru parturiente, care este folosit până astăzi în maternități, numit „patul Rahmanov”.

Acum suntem martorii unui paradox – ceea ce se practica la începuturi este mai recomandat decât ceea ce ne-a oferit civilizația. Astăzi au înțeles că nașterile în poziție culcat pe spate sunt comode doar pentru medici, femeii provocându-i disconfort, de aceea în maternitățile moderne sunt permise nașterile în poziție  verticală sau în pozițiile care sunt comode pentru femei. Există cazuri în care poziția culcat este obligatorie pentru siguranță, în cazul nașterilor accelerate sau în cazul unor stări patologice. 

4. Anestezia epidurală

Anestezia la naștere îi permite femeii să se relaxeze și, ceea ce este mai important, să se odihnească înainte de contracții. Anestezia, în afară că este recomandabilă, îi permite femeii să fie conștientă în timpul operației cezariene și să  observe apariția copilului său pe lume. Există discuții în privința anesteziei, din păcate, s-au înregistrat cazuri în care, după anestezia epidurală, durerile în regiunea spatelui, în locul unde a fost plasat cateterul,  au persistat mai  mulți ani. Reacțiile negative duc la aceea că multe femei, în timpul nașterii, refuză această procedură, ceea ce periclitează viața mamei și a fătului. Dar trebuie știm că procentul rezultatelor pozitive în cazul anesteziei epidurale este foarte înalt și a fost benefic multor mame.

5. Alăptarea imediat după naștere

Până la jumătatea anilor 90 ai secolului trecut nu se practica alăptarea imediat după naștere. Nou-născutul era arătat mamei, apoi era dus în secția specială pentru copii. Acum am revenit la începuturi și, aproape peste tot, nou-născuții sunt puși la sân imediat după naștere.  Pentru mamă este foarte bine, pentru că se contractează uterul și are loc desprinderea placentei,  stimularea lactației. Primele picături de colastru sunt esențiale pentru nou-născut, ajută la formarea microflorei care ajută la întărirea imunității. În afară de aceasta, prima punere la piept formează o legătură psihologică și emoțională puternică între mamă și micuț. 

6. Lângă copil imediat după naștere

Mai înainte în maternități mama se afla separat de copil. Acest comportament avea și plusuri – mama se putea odihni și își putea recăpăta puterile după nașterea epuizantă. În afară de aceasta, după operația cezariană sau în cazurile mai complicate, femeii i se interzicea să se  ridice și să îngrijească de micuț. Copilul era adus mamei pentru a fi alăptat la o oră stabilită. În maternitățile moderne este asigurată aflarea  împreună a copilului și a mamei, așa ca la începuturi. Mama și nou-născutul se simt mai liniștiți când sunt împreună, copilul simte bătăile inimii mamei și ea poate alăpta copilul în orice moment, ceea ce este foarte important pentru stabilizarea lactației. 

Sursa