Primele ore după naștere sunt probabil cele mai intense din viață oricărei femei. Cel puțin din viața de până atunci. Toate reperele ți se schimbă într-un timp extrem de scurt și ai de a face cu o mulțime de sentimente noi, care vin peste tine în valuri. Pe de o parte ești încă amorțită și epuizată din cauza travaliului, pe de altă parte ești foarte euforică.
Nu știi dacă vrei să te speli, să dormi sau doar să stai să te uiți la puiul de om căruia tocmai i-ai dat viață (de obicei ultima variantă e cea câștigătoare). Și atunci dai piept cu niște adevăruri poate brutale, dar și amuzante într-un fel, despre care nu prea îți vorbește nimeni înainte de naștere.
- Nou născutul arată oarecum ciudat și s-ar putea să nu ți se pară chiar atât de frumos cum ți-l imaginai. Nu ești o mamă rea dacă gândești asta și nu, nu doar al tău arată așa. Când vin pe lume toți copiii sunt acoperiți cu o peliculă albicioasă, cu sânge, au căpșorul ciudat și pielea zbârcită; mânuțele lor seamănă mai degrabă cu niște gheare de pui și au ochii umflați de parcă ar fi ieșit dintr-un ring de box, nu dintr-un uter. Și chiar și așa, sunt atât de drăgălași și de uluitori!
- Băiețeii se nasc de obicei cu un scrot ce pare supradimensionat pentru cât sunt ei de mici. E ceva normal.
- Constați că durerile de după naștere sunt aproape la fel de rele că acelea din timpul travaliului și al nașterii. Și asta e normal. Uterul se contractă pentru a reveni la dimensiunea normală și va dura o vreme până când acest lucru se va întâmpla. Poți folosi cu încredere analgezicele recomandate de medic. Cel mai puternic s-ar putea să resimți aceste contracții când alăptezi.
- Primul scaun după naștere s-ar putea să ți se pară la fel de rău ca nașterea. Dar nu e obligatoriu.
- Primul scaun al bebelușului s-ar putea să ți se pară ceva desprins din filmele SF. Pentru că nu sunt fecale, ci o pastă închisă la culoare (meconiu) care de obicei e destul de greu de curățat. Așa că dacă tu ești cea care va schimba primul scutec al bebelușului, succes!
- Sângerările după naștere vor fi masive. Dacă pătezi lenjeria de pat sau lenjeria intimă, nu te panica. Se întâmplă aproape tuturor femeilor care nasc, așa că lasă rușinea și panica deoparte, schimbă-te și treci peste.
- Dacă naști natural, noțiunea de mers de rață, legănat și crăcănat, pe care probabil l-ai experimentat în ultimele săptămâni de sarcină, va capăta un nou sens.
- O lege a lui Murphy aplicabilă oricărei mămici este că atunci când cineva vine în vizită, cel mai sigur vei avea un sân pe afară. Nu te mai obosi să te acoperi. Oricum se va întâmpla și la următorul vizitator.
- Copilul va părea destul de supărat, dar nu o lua personal. Faptul că plânge e singura lui modalitate de a se exprima, de a protesta, de a comunica. Și tu ai plânge dacă ai sta 9 luni undeva unde e cald și bine și unde nu te deranjează lumina, iar apoi ai schimba brusc mediul.
- Abdomenul tău va arăta ciudat, ca un fel de budinca sau piftie. Iar coastele s-ar putea să fie atât de depărtate după sarcină, încât te vei întreba dacă vei mai avea vreodată o cutie toracică normală. Vei avea, pe cuvânt!
- Dacă te uiți în oglindă și nu te recunoști, nu uita că tocmai ai dat viață unui pui de om și că e o treabă al naibii de grea, dar care merită cu vârf și îndesat toate chinurile.