La ce să te aștepți înainte de cezariană și în primele 24 de ore după intervenție?

În cele mai multe dintre cazuri, operația prin cezariană este una planificată, conform recomandărilor medicului, după caz. Dar, atunci când apar complicații în timpul travaliului (de exemplu: suferința fetală cauzată de distocie, probleme ce țin de torsionarea cordonului ombilical), se va lua în considerare o procedură de urgență. Dacă te afli într-o asemenea situație, mai ai încă timp să pui câteva întrebări asistentei sau medicului, și să te lămurești în ceea ce privește tipul de anestezie folosit. Dacă însă ai timp să te pregătești până în ziua X, vezi în continuare câteva întrebări și răspunsuri utile.

Ce analize sunt necesare pentru cezariană?

Analizele sunt cele indicate şi la naşterea normală (de sânge, de urină, cultură din secreția vaginală şi ecografie). Dacă suferi de o anumită afecțiune, la aceste analize se adaugă cele specifice situației tale.

Ecografia din trimestrul III (efectuată între 28 şi 34 de săptămâni) este foarte importantă, ea evidențiază poziția copilului în uter, arată localizarea placentei şi poate depista o eventuală întârziere de creştere intrauterină a fătului.

Când voi fi programată pentru operație?

Pe perioada sarcinii, consultațiile prenatale trebuie efectuate lunar în trimestrul II şi bilunar în trimestrul III. Iar în ultima lună de sarcină, vei fi chemată la control o dată pe săptămână. Vei fi atent examinată pentru a vedea (după anumite semne obstetricale) când se apropie naşterea. Iar dacă se întâmplă ca travaliul să înceapă mai devreme decât era prevăzut, nu intra în panică, anunță-ți medicul, ia-ți bagajul (care te aşteaptă gata făcut) şi mergi la spital. Este timp destul pentru a intra în operație fără nici o problemă!

Cum să mă pregătesc pentru ziua operației?

Ar fi bine să bei multe lichide, pentru că vei pierde destul de mult sânge în timpul operației (cam de două ori mai mult decât prin naşterea naturală). Vezica urinară trebuie să fie goală!

În ziua operației (şi cu o seară înainte) este de preferat să nu mănânci nimic – mai ales dacă ți se va face anestezie generală. Pe durata anesteziei generale nu mai există reflex de înghițire, iar dacă îți vine să verşi, poți „aspira” lichid gastric în plămâni, ceea ce declanşează pneumonie „de aspirație”.

Înainte de naştere, anestezistul îți va da să bei o soluție de tamponare a secreției acide din stomac, protejând astfel plămânii în cazul unei aspirații accidentale.

Fix înainte de cezariană

Pregătirea preoperatorie începe prin raderea părului pubian și curățarea zonei abdominale unde se va face incizia.

• În uretră se introduce o sondă prin care vei urina în timpul, dar și după intervenție.
• Ți se administrează, intravenos, un sedativ ușor.
• Ți se monitorizează funcțiile vitale (puls, temperatura corporală, tensiunea arterială), iar odată ce anestezia și-a făcut efectul, obstetricianul poate începe operația.
• Nu uita că nu ai voie să mănânci sau să bei.
• De obicei, intervenția durează aproximativ o oră (dar mare parte din acest timp este alocat suturilor) și decurge fără riscuri.
• Medicul scoate copilul, moment în care poți simți un ușor disconfort abdominal, îndepărtează placenta și închide plaga.

Bebeluşul va fi preluat apoi de echipa de neonatologi, iar tu vei fi mutată la terapie intensivă pentru recuperare.

O mamă povestește cum e în primele 24 de ore: ”Doare, dar trece”

”Pregătirile pentru operația de cezariană și intervenția în sine au trecut relativ repede și nu prea îmi mai amintesc mare lucru, poate și din cauza emoțiilor. Întâlnirea cu bebelușul mi s-a părut ceva incredibil, un miracol care îți luminează viața. Este poate cel mai emoționant moment din viață. Numai că, de obicei, această primă întâlnire durează doar câteva minute. Apoi bebelușul este luat și toaletat, i se fac toate testele, iar mama rămâne în continuare în sala de operație pentru cusătură și ultimele detalii.

Apoi, este transferată la Terapie Intensivă, i se pune o pungă cu nisip pe burtă pentru a se retrage mai repede și mai ușor uterul, perfuzii cu calmante și o sticlă cu apă.

De aici înainte începe să apară greul. Primele două ore orice mamă este încă sub efectul euforic al întâlnirii cu bebelușul și cu lacrimi în ochi, sau cel puțin așa eram eu, nu se gândește la nimic altceva în afară de puiul ei care tocmai a venit pe lume. Încep întrebările, grijile, preocupările: ”Oare unde este acum bebelușul, oare și lui îi este dor de mama sa, oare când îl voi revedea următoarea dată?”

Tot în primele două ore, organismul mamei se află și sub efectul anesteziei. Așa că nimic nu îți va perturba gândurile legate de noua lume care se deschide în fața ta. După aceea, începi să simți mici înțepături care se fac din ce în ce mai mari. Niște gheruțe ascuțite se agață de burta ta, la început sunt ușor timide, dar apoi parcă se înfig tot mai adânc în carne. Atunci este momentul în care începi să le bagi în seamă și să te trezești din starea ta de euforie.

Strigi după asistentă și o rogi să-ți facă un calmant. Din proprie experiență, același anestezic pe care l-ai primit inainte de operație, în doze foarte mici, face minuni. Însă, tot din proprie experiență, dacă nu a fost bine poziționat cateterul în coloana vertebrală, analgezicul își poate face efectul asupra picioarelor și nu vei putea să te miști multă vreme, ceea ce nu este deloc de dorit.

Calmantele din perfuzie își fac destul de bine efectul și dacă ai răbdare un timp, ai putea să te simți chiar foarte bine. Un lucru e bine de știut: de durut te va durea, important este pentru câtă vreme și ce intensitate va avea durerea.

Vreo 4 ore după operație, poți bea doar apă, dar nu multă odată ca să nu ți se facă rău. Câteva guri, din 10 în 10 minute. Apoi trebuie să bei cât de multă poți. Abia după vreo 8 ore ai voie un iaurt. A doua zi, mai poți să mănânci puțină brânză de vaci, o supă clară de legume, iar seara o friptură la grătar. Vei ține această dietă până la primul scaun, care ar putea să nu apară până nu pleci din spital. Abia apoi teoretic ai voie să mănânci normal, mai ales că în curând începi să produci lapte și trebuie să te hrănești.”