Întârzierea vorbirii la copii și tulburările de limbaj pot fi observate în jurul vârstei de 2-3 ani. Specialiștii în logopedie și psihologii le recomandă părinților să nu amâne vizita la medic și să acționeze imediat. Pe lângă factorii externi care ar putea duce la problemele de limbaj în rândul copiilor, cum ar fi ecranele telefoanelor sau ale televizoarelor, mai există și alți factori despre care ar trebui să fie conștienți în primul rând părinții micuților.
Bâlbâiala poate determina dislexie, poate induce complexe de inferioritate şi poate contribui la izolarea socială a persoanei afectate, dacă nu este tratată. Această afecțiune poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la copiii cu vârste între 2 şi 6 ani, fiindcă atunci se dezvoltă limbajul.
Potrivit specialiştilor, până în jurul vârstei de 3 ani, copiii se pot bâlbâi fără să fie vorba despre o problemă de dezvoltare a limbajului. Dar, dacă au împlinit vârsta de patru ani şi continuă să aibă această tulburare de limbaj, părinții ar trebui să consulte mai mulți specialişti pentru a identifica motivele. Este vorba despre medicul pediatru, psiholog şi logoped.
Sunt necesare exerciții zilnice În funcție de vârsta copilului, logopedul recomandă o serie de exerciții pe care trebuie să le facă zilnic. „Un exercițiu indicat este despărțirea cuvintelor în silabe, exact ca în clasa I, cu mâna ținută sub bărbia copilului astfel încât să i se stopeze tendința de a repeta silabele", spune psihologul logoped Elena Nicoleta Elisabeta Stanciu.
Alte exerciții constau în pronunțarea unor cuvinte scurte din două şi patru litere, precum „ac", „pară", „păr", dar şi exerciții de respirație şi de antrenare a musculaturii aparatului fonator. „Dacă nu se iau măsuri, există riscul ca, la vârsta şcolară, tulburarea de vorbire să ducă şi la tulburare de scris, adică la dislexie", explică logopedul.
În ce cazuri este necesară psihoterapia?
Tulburările afective pot duce la apariția bâlbâielii, de aceea, părinții trebuie să ofere specialiştilor detalii despre momentul apariției acestei tulburări de limbaj şi despre contextul în care ea se manifestă. „Un copil poate deveni bâlbâit după un eveniment traumatic, iar în aceste cazuri logopedia nu este de ajutor", explică psihologul Anca Munteanu.
Potrivit specialistului, în astfel de situații se recomandă şedințe de psihoterapie care să includă şi familia. „Conflictele dintre părinți, inclusiv cele care nu privesc în mod direct copilul, îi pot determina bâlbâiala, de aceea şedințele trebuie să se adreseze familiei, nu doar copilului", mai spune psihologul Anca Munteanu.