Printre factorii ce influențează cel mai mult comportamentele unui copil se regăsește și adoptarea unui anumit stil de parenting. Astfel, stilul de parenting folosit pentru a crește copilul va avea impact nu numai asupra valorilor îmbrățișate și asupra atitudinilor sale față de propria persoană și față de ceilalți, ci și asupra capacității sale de a-și exprima și de a-și controla emoțiile și stările. De acestea din urmă sunt strâns legate și comportamentele pe care le va avea acasă, dar și în societate.

Stilul de parenting neimplicat

Potrivit unui cadru didactic care predă la ciclul primar, stilul de parenting ce favorizează considerabil obrăznicia unui copil este cel neimplicat. Un stil de parenting neimplicat este caracterizat de lipsa de implicare a părinților în viața copiilor, aceștia refuzând să-și ia responsabilități multe în privința lor și limitându-se la asigurarea nevoilor ce țin de hrană, de îmbrăcăminte, de asigurarea unui adăpost. Pentru că nu vor să-și asume responsabilități, nici nu vor dori să aibă cerințe de la copii și nici nu vor stabili anumite limite.

Oamenii de știință consideră că printre cauzele ce stau la baza obrăzniciei acelor copii care sunt crescuți cu un stil de parenting neimplicat se numără:

  • Părinții nu le-au stabilit limite, reguli, așteptări și nici nu le monitorizează în niciun fel comportamentele;
  • Părinții nu le acordă atenție deloc, nu țin cont de nevoile lor emoționale, cum ar fi cea de susținere, de a fi încurajați și apreciați;
  • Părinții nu știu să îi asculte.

Lipsa de interes a părinților acoperă toate aspectele vieții copilului, inclusiv activitățile școlare, cele care țin de petrecerea timpului liber și nici nu se îngrijesc de progresele pe care ar trebui să le facă acesta.

Stilul de parenting permisiv

Părinții ce îmbrățișează acest stil de parenting își exprimă dragostea, afecțiunea față de copiii lor, își asumă responsabilități față de ei, dar nu au așteptări mari de la ei, preferând mai degrabă să le fie cei mai buni prieteni. Nu intenționează să-și exercite în niciun fel controlul asupra copiilor și încearcă pe cât posibil să evite un conflict cu ei.

Psihologii consideră că un copil obișnuit cu un stil de parenting permisiv va tinde să fie obraznic și pentru că nu a avut cum să se familiarizeze cu gesturi, cu comportamente de care are nevoie adesea în viața de zi cu zi. Spre exemplu, pentru că nu a fost obișnuit cu limitele, nu va ști cum să împartă și poate intra cu ușurință într-un conflict cu alți copii din această cauză.

Stilul de parenting autoritar

Cei care optează pentru acest stil de parenting aleg să fie foarte fermi cu copiii, să aibă așteptări foarte înalte și își doresc neapărat ca micuții lor să-i asculte în orice situație. Părinții vor urmări în primul rând să-i disciplineze prin control, fără să-i alinte și fără să excludă posibilitatea de a-i sancționa aspru pentru orice greșeală sau dovadă de nesupunere. Printre pedepsele pe care le aplică se află inclusiv cele corporale.

Altă tendință vizibilă în rândul copiilor ce sunt educați în baza stilului de parenting menționat este că, în momentul în care nu se vor mai afla în mediul de acasă, vor fi dornici să nu se mai supună niciunei autorități. În acest context, vor avea ostilitate față de reguli și vor încerca să le încalce pentru a vedea ce se întâmplă.

Stilul de parenting elicopter

Iată la ce se referă acest stil de parenting: părintele se implică excesiv în viața copilului său controlându-l permanent, încercând să-l protejeze exagerat de mult și având de la el așteptări mari. În scopul îndeplinirii acestor așteptări, cel ce practică acest stil de parenting nu va ezita să pună presiuni asupra copilului.

Poți să-ți dai seama dacă ești un părinte „elicopter” după manifestări precum:

  • Faci tot posibilul să ții eșecul departe de copilul tău și preferi să faci tu lucruri în locul său pentru a-l feri de vreo dezamăgire;
  • Îți influențezi copilul să fie cel mai bun pentru a-ți satisface propriile tale ambiții;
  • Îl controlezi foarte mult la teme și nu eziți să-l ajuți chiar și când nu ar fi cazul;
  • Negociezi tu în locul copilului când acesta se află într-un conflict.

Un copil ai căror părinți își mențin controlul asupra tuturor aspectelor vieții sale nu va deprinde autocontrolul, nu va învăța să-și gestioneze emoțiile, să-și rezolve problemele și va avea tantrumuri mai frecvent decât aceia care nu sunt crescuți cu acest stil de parenting.