Cercetător italian, medic-antropolog, filozof, psihiatru și psiholog, profesor și umanist, Maria Montessori (1870 -1952) și-a câștigat faima în întreaga lume pentru sistemul său unic și eficient de educație și formare a copiilor de vârstă mică.

Metoda Montessori - principii de bază

Fenomenul de educație Montessori este credința fără margini în natura copilului, încercarea de a preveni orice presiune autoritară asupra copilului în curs de dezvoltare.

M. Montessori și-a construit metodologia sa pe observații asupra copilului în mediul său normal. Cum poate copilul învăța ceva, în cazul în care el automat, efectuează numai ceea ce i se permite de către educator și face doar cee ace I se indică!? În astfel de circumstanțe, copiii sunt în imposibilitatea de a se exprima, și, prin urmare, este absolut imposibil să le descoperi adevărata lor natură.

Maria Montessori a fost prima femeie doctor în medicină din Italia. Ea a creat un institut medical-educativ pentru copii cu dizabilități, pentru care a dezvoltat un material didactic special. Ideea de bază a fost de a stimula copilul să se auto-dezvolte, plasându-l într-un mediu pregătit după o logică clară a nevoilor personale și psihologice ale copilului. Atfel, când la Jocurile Olimpice de la Roma în 1900, elevii Montessori i-au depășit pe copii din școlile normale la scris, aritmetică și citire aceasta a fost o adevărată senzație! Cuvintele legendare ale M.Montessori atunci au fost: "Cum ar fi trebuit educați acești copii cu dizabilități, pentru ca aceștia nu numai să-i ajungă din urmă, ci chiar să-i depășească pe copii educați în școlile normale!" Și Maria Montessori a început să lucreze cu copiii obișnuiți. Pentru a ține pasul cu cunoștințele științifice moderne, intră la Facultatea de Filosofie, studiind lucrările oamenilor de știinșă francezi – Seguin, Itar, comunică cu psihologul pentru copii Anna Freud, cu fondatorul lucrărilor despre psihologia genetică Jean Piaget și alții.

Metoda Montessori - principii de bază

 Montessori a observat, iar psihologia modernă a confirmat faptul că, un copil de la 0 la 6 ani, trece prin așa-numitele perioade senzitive. Perioadele zenzitive sunt atunci când copilului îi este mai ușor să învețe anumite lucruri. Ele durează o anumită perioadă de timp și sunt irecuperabile, indiferent dacă copilul a fost în măsură să-și dezvoltare  oricare dintre competențele sale în acest interval de timp. Așadar, de la 0 la 6 ani, în mai multe etape, la copil are loc tât dezvoltare senzorială cât și dezvoltarea limbajului. O perioadă importantă pentru copil este între 2,5 și 6 ani când la copil se dezvoltă aptitudinile sociale și fixe. Perioada ideală de a deprinde copilul cu ordinea este de până la 3 ani. În lucrările M. Montessori, puteți face cunoștință și cu alte perioade senzitive.

Adultul nu calcula timpul de apariție și durata perioadelor senzitive, dar poate îi oferi copilului un mediu didactic, din care copilul poate trage foloase în aceste perioade.

Principiile de bază ale sistemului Montessori

Principiile de bază ale sistemului Montessori

 Cum trebuie realizate

Ce rezultate obținem, dacă le respectăm 

   Principiile pedagogice

 Libertatea de a alege

 Oferiți-i copilului posibilitatea de a-și alege activitățile.

Rezultatul libertății de a alege:

  • copilul începe să se asculte pe sine însăși, să-și înțeleagă mai bine dorințele și sentimentele;
  • învăța să facă alegeri;
  •  învăța să-și reglementeze propria activitate mentală, să determine de unul singur schimbare momentelor de activitate și durata acesteia;
  • libertatea de a alege formează la copil spiritual de de inițiativă;
  • respectarea normelor "ai lucrat – strânge după tine", situația de alegerea, îi dezvoltă copilului responsabilitatea.


 

 Posedarea setului special de materiale didactice Montessori

Mediul didactic trebuie să fie prezent în totalitate și să asigure nevoile copiilor din categoria de vârstă selectată.

Materialele trebuie să fie disponibile în mod liber pentru copiii, să aibă o logică clară de construcție, să îndeplinească toate condițiile unui mediu complet Montessori.

• dezvoltare multilaterală a copilului în toate domeniile de activitate psihică;

• maximizarea obiectivelor de dezvoltare, stabilite în materiale;

• întrepătrunderea logică a mediului Montessori atunci când se lucrează într-o zonă didactică (de exemplu, cea senzorială) și contribuie la eficientizarea într-un alt domeniu (matematic).

 Verificarea greșelilor

 În materialele Montessori este inclusă verificarea greșelilor, care îi permite copilului să își vadă propria greșeală și să o corecteze fără ajutorul unui adult.

• formarea unui respect de sine adecvat;

• dezvoltarea activității de căutare a copilului, inițiativă;

• auto-control;

• dezvoltarea abilităților analitice atunci când copilul este capabil de a detecta și corecta propria greșeală;

• manifestare activității senzoriale,  atunci când copilul îndeplinește o activitate nu pentru o evaluarea din partea adulților, și nu pentru a evita situația  "de a nu face nimic", ci numai pentru că este îi interesant.

Pedagog Montessori, un cadru didactic special instruit după sistemul Montessori

 Cunoașterea așa-numitelor materiale de prezentare.

Fiecare material în sistemul Montessori este o prezentare clară (modul de a o prezenta  copilului).

• învățarea mai rapidă și mai eficientă a problemelor;

• posibilitatea dezvoltării competențelor pe etape;

• dezvoltarea preciziei percepției;

• dezvoltarea concentrării;

• dezvoltarea memoriei și capacitatății de a lucra după un model;

• dezvoltarea logicii (când fiecare acțiune viitoare nu poate avea loc fără cea anterioară).

 Prezența unor norme de muncă în mediul Montessori

 Respectarea regulilor:

- Strânge după tine;

- Lucru pe rcovoraș;

- Prin clasă se deplasează în liniște;

-Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea altuia.

• deprinderea cu ordinea;

• capacitatea de a organiza locul de muncă;

• capacitatea de utilizare rațională a spațiului;

• capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru propriile alegeri;

• nevoia de finalizare a acțiunii (în cazul în care un lucru neterminat îi provoacă disconfort);

• dezvoltarea abilităților sociale și de adaptare și respectul pentru drepturile altora, etc.

Respectarea regulilor, dezvoltă abilitățile de adaptare ale copilului (măsura în care este pregătită să accepte regulile societății), contribuie la dezvoltarea disciplinei interne.

 Vârste diferite

 Necesită prezența copiilor de diferite vârste într-un anumit interval.

Conectați copii reciproc: în orice activitate în care poate asista un adult, poate fi înlocuit cu un copil – oferiți-i  această oportunitate.

• dezvoltarea înaltă a competențelor sociale și de adaptare, prin comunicarea cu diferite vârste (contactactul cu colegii, copii mai mari și copiii mai mici);

• copiii sunt încurajați să învețe, să colaboreze și să se ajute reciproc;

• să dezvolte sentimentul de ajutor reciproc;

• cei mai mici pot învăța de la cei mai mari;

• cei mai mari își dezvoltă abilitățile de lider,  își dezvoltă un simț al responsabilității.

 Copii - participanți activi ai procesului de învățare

 De multe ori, adulții învață copii, ci copiii se învață reciproc.

Copiii pregătesc mesaje (observă, caută informații necesare și interesante) pe diverse teme și le comunică camarazilor lor.

 Acest tip de muncă contribuie la:

• dezvoltarea încrederii în sine, individualitatea;

• satisface nevoile de autoevaluare;

• dezvoltarea activității cognitive a copilului, dragostea pentru studii;

• preveine teama de a vorbi în public;

• dezvoltă capacitatea de a pune întrebări și de a răspunde la acestea;

• capacitatea de a transmite informații și capacitatea de a-i asculta pe alții, să poată ține un discurs.

Principii psihologice

 Nu fă în locul copilului cee a ce poate face el singur

Ajută-mă să fac asta de unul singur!

Tot ceea ce un copil poate face, o va face de unul  singur!

Ajutorul adultului ar trebui să fie minim.

• încrederea în forțele proprii;

• independență,

• determinare;

• mai mult stăpânirea și asimilare a diferitelor competențe;

• formarea unui respect de sine adecvat;

• satisface nevoile de creștere.

 Lipsa evaluărilor din partea unui adult

Fără evaluări periodice ale copilului și a activităților sale.

Afișarea propriei atitudini prin prisma propriior sentimente.

Învățarea copilului să se autoevalueze în mod adecvat.

  • independența față de evaluarea cuiva;
  • crearea unei imagini pozitive a "Eu-lui";
  • încredere;
  • capacitatea de a evalua corect acțiunile și munca proprie;
  • Copilul are de lucru cu materialele, pentru că într-adevăr este interesant, și nu din cauza fricii față de o pedeapsă sau dorința de a fi evaluat pozitiv. 

Lipsa motivului de comparație

 Nu compara copilul cu ceilalți.

Una dintre dezvoltările la acest nivel este stimularea și calitatea nivelului atins cu privire la persoana proprie: "Eu ieri," și "Eu-acum", și nu "Eu n comparație cu alții."

formarea respectului pozitiv față de sine, o imagine pozitivă despe "EU";

• încredere.

Toate principiile au propriile lor mecanisme pentru realizarea fiecăruia dintre aceste obiective, și toate sunt strâns legate între ele. Doar respectarea lor poate duce la realizarea obiectivelor propuse de  sistemul Montessori