După vârsta de 2 ani, picioarele ”în paranteză” la copii sunt motiv de îngrijorare, spun pediatrii

Începând cu primele zile din viața bebelușului său, fiecare mămică este deosebit de atentă la orice schimbări care apar pe parcurs: îi numără degetetele, îi studiază forma unghiilor, îi privește atent pielea și orice mică imperfecțiune poate fi un semnal de alarmă. La nou-născuți picioarele în paranteză (denumite în termeni medicali “genu varum”) reprezintă o situație des întâlnită, însă dacă micuțul trece de vârsta de doi ani și are aceeași problemă, atunci ar fi posibil să aveți nevoie de consultația unui medic pediatru.

Ce înseamnă picioare în paranteză

Picioarele în paranteză sunt o afecțiune unde genunchii unei persoane stau depărtați unul de celalalt atunci când persoana se află în poziție verticală cu gleznele apropiate; majoritatea nou-născuților suferă de această afecțiune ca rezultat al poziției ghemuite pe care au avut-o în pântecul mamei în timpul dezvoltării intrauterine.

De obicei, această afecțiune se vindecă de la sine, până în vârsta de 12 luni, după ce bebelușul începe să meargă și picioarele încep să îi susțină propria greutate. În jurul vârstei de 7 sau 8 ani, de obicei, picioarele copilului ajung la un unghi care va rămâne permanent, pentru întreaga lor perioadă adultă.

Dacă copilul tău încă are picioarele în paranteză, deși a împlinit vârsta de 2 ani, atunci acest lucru ar putea fi un motiv de îngrijorare.

Această situație poate fi cauzată de o afecțiune sau de boala lui Blount, displazia osului (osul nu se dezvoltă normal), fracturi care nu s-au vindecat adecvat, sau o intoxicație cu plumb. Copilul tău ar putea avea nevoie de o radiografie dacă este mai mare de 3 ani și dacă parantezele se agravează sau nu sunt simetrice.

Dacă însă copilul tău are mai puțin de 2 ani și picioarele sale nu sunt în paranteză în mod accentuat, trebuie să știi că nu este nevoie de niciun tratatment, în cazul unei deficient de vitamina D medicul putând prescrie un supliment pentru cel mic. În situațiile grave, în cazul copiilor mai mari de 2 ani, tratamentul poate include orteze, gipsare sau operație chirurgicală de corectare (în situații foarte rare).

Există și specialiști care susțin că ortezele sau pantofii de corecție nu sunt benefici în tratamentul picioarelor în paranteză, deoarece pot cauza probleme în dezvoltarea fizică a copilului.

Este important să consulți un medic și în cazul unui diagnostic, să tratezi picioarele în paranteză ale micuțului tău, pentru că dacă această afecțiune este lăsată netratată, ea poate duce la artrita genunchilor sau a șoldului mai târziu în viață.

Metode de diagnosticare

Dacă îți faci griji în privința picioarelor bebelușului tău, atunci medicul pediatru poate să verifice această afecțiune prin simpla măsurare a distantei dintre genunchii celui mic atunci când stă culcat.

Dacă picioarele sunt în paranteză, atunci este posibil ca pediatrul să solicite efectuarea unor analize de sânge pentru a determina deficitul de vitamina D care poate conduce la o lipsă a durității osoase.