Dormitul bebelușului în același pat cu părinții: avantaje și dezavantaje

Locul unde doarme bebelușul (în patul părinților sau în pătuțul lui) este unul dintre subiectele controversate din domeniul parenting-ului. Dezbaterea este menținută de studiile și recomandările specialiștilor și a instituțiilor de pediatrie, care atrag atenția asupra beneficiilor pentru mamă și copil, dar și a riscurilor implicate de dormitul bebelușului în același pat cu părinții.

Împărțirea aceluiași pat face parte din concepul de co-sleeping, care se referă la situațiile în care bebelușul doarme într-o proximitate cât mai mare de părinți, astfel încât aceștia pot reacționa la semnalele lui.

Posibilățile de co-sleeping includ următoarele variante:

• copilul doarme în același pat cu părinții;
• copilul doarme în pătuțul lui așezat lângă patul părinților, astfel încât mama este foarte aproape și are acces imediat la bebeluș;
• copilul doarme în pătuțul lui (în principiu la începutul nopții), dar este adus (sau vine singur când este mai mare) în patul părinților.

În continuare ne vom referi la avantajele și dezavantajele situației în care bebelușul doarme în patul părinților, o practică frecventă, în special în cazul în care copilul este alăptat.

Avantaje

Facilitarea alăptării

Dormind alături de copil, mama poate anticipa nevoia de hrană a bebelușului, alăptându-l încă de la primele semnale de foame. Astfel, copilul nu se trezește complet, ceea ce îl ajută să adoarmă mai ușor. În plus, faptul mama este mai relaxată, ceea ce are un efect pozitiv pentru hormonii implicați în alăptare, care asigură un mai bun flux al laptelui.

S-a observat că bebelușii care împart patul cu mama sunt alăptați mai des pe timpul nopții, iar durata alăptării într-o noapte poate fi de trei ori mai mare decât în cazul celor care dorm singuri. Aceasta este concluzia unui studiu citat de UNICEF, la care au participat 35 de perechi mamă-bebeluș, dintre care 20 dormeau împreună, iar 15 separat.

Ajută somnul copilului

Mai ales în primele luni de viață, prezența mamei ajută bebelușul să adoarmă mai repede seara, dar și să revină mai ușor la starea de somn după trezirile din timpul nopții, datorită posibilității acesteia de a reacționa rapid la semnalele de foame ale micuțului. Mama îl poate calma înainte ca plânsul lui să devină puternic și să trezească și alți membri ai familiei.

Pe de altă parte, și pentru mamă poate fi mai ușor să-și sincronizeze ciclurile de somn după somnul bebelușului.

Mai mult timp petrecut lângă copil

Mamelor care s-au întors la serviciu și/sau care nu petrec atât timp cât ar vrea cu bebelușul, dormitul alături de copil le oferă mai multă apropiere și intimitate lângă cel mic.

Susține atașamentul și legătura dintre copil și părinți

Conform stilului de parenting bazat pe teoria atașamentului, împărțirea aceluiași pat de către copil și părinți ajută la consolidarea legăturii emoționale dintre aceștia. În plus, dacă bebelușul doarme alături de mamă, nu mai apare anxietatea de separare când este pus la culcare.

Dezavantaje

Riscurile pentru siguranța copilului

Principalele contraargumente care se aduc dormitului bebelușului în același pat cu părinții se referă la siguranța acestei practici pentru copil:

• riscul de sufocare ca urmare a posibilității ca bebelușul să fie prins între așternuturile patului ori între saltea și perete;
• riscul ca bebelușul să cadă din pat dacă este lăsat la margine;
• riscul ca unul dintre părinți să se rostogolească fără să-ți dea seama peste copil;
• acoperirea accidentală a feței copilului de către așternuturi și perne, care îl pot sufoca.

Dacă dormiți în același pat cu bebelușul, iată câteva aspecte de care să țineți cont pentru a limita aceste posibile riscuri:

• nu lăsați bebelușul singur în pat, nesupravegheat;
• copilul mai mic de 1 an nu trebuie să împartă patul cu alți copii sau cu animale de companie;
• asigurați-vă că bebelușul nu poate cădea din pat sau că nu poate fi prins între saltea și perete;
• folosiți o saltea de pat fermă și plată, care nu prezintă cute sau denivelări;
• asigurați-vă că așternuturile nu vor acoperi fața/capul copilului.

Împărțirea aceluiași pat cu un bebeluș ar trebui evitată dacă:

• cel puțin unul dintre părinți este fumător sau mama a fumat pe durata sarcinii;
• ați consumat alcool sau ați luat un medicament care vă dă o stare de somnolență;
• suferiți de vreo boală care vă poate afecta atenția acordată bebelușului;
• copilul este prematur sau are o greutate sub medie;
• sunteți extrem de obosit.

Riscul morții subite infantile

Sindromul morții subite infantile se referă la orice moarte bruscă ce survine la copii, pentru care, în urma investigațiilor, nu poate fi găsită nicio cauză. 

Deși cauzele acestui sindrom nu au fost elucidate, tot mai multe studii indică o asociere între dormitul bebelușului în același pat cu părinții și sindromul morții subite infantile. O analiză a 8207 de cazuri de moarte subită infantilă din 24 de state, desfășurată de Centrul Național pentru Evaluarea și Prevenția Deceselor Infantile (S.U.A.), a indicat faptul că în cazul copiilor sub 4 luni, principalul factor de risc al decesului era dormitul în același pat cu părinții (aproximativ 74% dintre bebeluși erau în această situația la momentul decesului). La copiii între 4 și 12 luni, factorii de risc erau reprezentați de prezența anumitor obiecte în zona de dormit: pături, perne, jucării, îmbrăcăminte și altele.

Varianta cea mai sigură pentru somnul copilului, recomandată de Asociația Americană de Pediatrie pe baza rezultatelor obținute în cercetarea de până acum, este ca bebelușul să doarmă în aceeași cameră cu părinții, dar în paturi separate.

Se consideră că astfel riscul morții subite infantile este redus cu până la 50%, pentru că sunt prevenite sufocarea și strangularea care ar putea avea loc în patul părinților, permițând totodată proximitatea și monitorizarea de către aceștia.

Pentru a reduce riscul morții subite infantile, UNICEF și Asociația Americană de Pediatrie recomandă:

• în timpul somnului așezarea copilului pe spate, nu pe o parte sau pe burtă, până la vârsta de 1 an;
• în primele șase luni așezarea pătuțului copilului lângă patul părinților, nu în același pat;
• utilizarea unei saltele ferme și plate; sunt contraindicate saltelele cu apă, saltele moi, pernele umplute cu biluțe sau saltelele deformate;
• evitarea dormitului pe canapea;
• copilul nu trebuie să fie îmbrăcat foarte gros (maxim cu un strat de haine în plus față de adulți) sau acoperit excesiv în timpul somnului, iar căpușorul trebuie să fie lăsat liber (în acest scop pot fi folosiți sacii de dormit pentru bebeluși);
• camera în care doarme bebelușul trebuie ferită de fum de țigară.

Disconfort pentru părinți în timpul somnului

Somnul părinților poate fi întrerupt frecvent de mișcările și sunetele bebelușului (mișcări ale membrelor, scâncete), la care se adaugă (cel puțin la început) grija de a nu se rostogoli peste cel mic.

Dacă ținem cont de recomandările instituțiilor oficiale privind creșterea și dezvoltarea în siguranță a copilului, metoda cea mai sigură este ca bebelușul să doarmă în aceeași cameră cu părinții, însă în pătuțul lui. În final, decizia privind locul unde doarme copilul aparține părinților, iar în luarea ei este important să se ia în calcul atât beneficiile, cât și riscurile fiecărei metode, precum și nevoile familiei și ale copilului.